Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC
Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC
Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>Cronica</strong> cercetărilor <strong>arheologice</strong> din România – <strong>campania</strong> <strong>2010</strong><br />
sec. V p.Chr. Mormintele de incineraţie ale hunilor sunt bine<br />
cunoscute și nu prea departe de punctul descoperirilor noastre,<br />
în Ungaria, în localitățile: Szeged-Nagyszéksós, Törtel,<br />
Tápiógyörgye, Csorna şi Apahida (Gyula László, The Art of the<br />
Migration Period, Budapest, 1974, p.33,36-40, 136-137). Prin<br />
urmare, am considerat că acest complex trebuie să fie datat în<br />
epoca post-romană – sec. IV - V p.Chr. Prezenţa, în mormântul<br />
cercetat, a unui vas de lemn şi a unei plăcuţe tăiate din foiță de<br />
aur seamănă cu inventarul unor morminte ale hunilor din sec. IV<br />
- V p.Chr. Acest mormânt reprezintă un caz rar, în care putem<br />
observa îmbinarea mai multor elemente culturale.<br />
112. Negrilești, com. Negrilești, jud. Galați<br />
Punct: Curtea Şcolii<br />
Cod sit: 75285.01<br />
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr. 150/<strong>2010</strong><br />
Colectiv: Costel Ilie - responsabil, Adrian Adamescu (MI Galaţi),<br />
Mircea Nicu, Paul Ciobotaru, Daniela Alecsă (MM Tecuci),<br />
Ovidiu Soleriu Cotoi (UDJ Galaţi)<br />
Istoricul cercetărilor în situl arheologic Negrileşti „Curtea<br />
Şcolii” începe în anul 1981, când a fost localizat şi cercetat<br />
pentru prima oară. Cercetările preventive şi sistematice din anii<br />
2007-<strong>2010</strong> au pus în evidenţă complexe de locuire umană<br />
încadrate cronologic din neolitic până în epoca modernă<br />
205<br />
1 fragmente de chirpic. În interiorul ei, la adâncimea de -0,5 m, a<br />
fost descoperită o ceaşcă întregibilă, având două torţi<br />
supraînălţate rupte din vechime, precum şi fragmente ceramice<br />
aparţinând perioadei târzii a epocii bronzului, respectiv cultura<br />
Noua.<br />
La adâncimea de -0,2 m, în c. 1a1b-2a2b, din Sc 4, a<br />
fost surprinsă parţial o amenajare de locuire având o formă<br />
neregulată, notată L2. Dimensiunile surprinse sunt de 3,8 x 2,3<br />
m. Amenajarea a apărut la adâncimea de -0,2 m şi se prezintă<br />
sub forma unei platforme de chirpic, dispusă neregulat pe<br />
întreaga suprafaţă a carourilor menţionate, cu o grosime de 0,1-<br />
0,2m. După demontarea chirpiciului au fost descoperite<br />
numeroase fragmente ceramice aparţinând secolului IV. p.Chr.<br />
Rămâne ca în campaniile viitoare locuinţa L2/<strong>2010</strong> să fie<br />
decopertată în întregime.<br />
Locuinţa L3 a fost surprinsă în secţiunea Sc5, la<br />
adâncimea de -0,8 m, în c. 3-4. Este o locuinţă semi-adâncită,<br />
ce coboară în trepte până la adâncimea de -1,4 m, de formă<br />
rectangulară, cu dimensiunile de 3,5 x 2,4 m. Locuinţa se<br />
continuă în profilul de V al secţiunii, profil în care apare cu o<br />
grosime de 0,5m-0,6m, pe o lungime de 2,4m. Au fost surprinse<br />
şi trei gropi de par cu diametrul de 0,2 m, două pe latura de E şi<br />
una pe cea sudică. Materialul prelevat din respectiva amenajare<br />
aparţine culturii Sântana de Mureş-Černjachov.<br />
G7 a fost surprinsă în profilul de V al Sc3, respectiv c.4<br />
şi 5, la -0,5 m. Groapa are pereţi drepţi, este ovală cu<br />
dimensiunile de 1,5 x 2 m. Fundul gropii a fost surprins la -2,55<br />
.<br />
m şi se închide în trepte. Groapa a fost tăiată în două de către<br />
Obiectivul cercetării din acest an a fost acela de a<br />
conducta contemporană de aducţiune a apei. Gr.7 taie o parte<br />
elibera de sarcină arheologică perimetrul pe care va fi<br />
din groapa Gr.10, iar materialul recoltat din pământul de<br />
amplasată centrala termică. Au fost cercetate trei secţiuni<br />
umplutură este format din cărbuni, lipitură arsă, precum şi<br />
numerotate Sc3 (12 x 2 m), Sc4 (10 x 4 m), Sc5 (9 x 2 m),<br />
fragmente ceramice specifice culturii Sântana de Mureşorientate<br />
NE-SV şi respectiv ESE-VNV şi o casetă Cs7 (2,3 x<br />
Černjachov.<br />
0,8 m). De menţionat faptul că, anul acesta, secţiunile au fost<br />
G8 a apărut în c.2a al Sc4, în pământul negru granulos,<br />
trasate de o parte şi de alta a Sc1 şi Sc2, cercetate în anul<br />
la adâncimea de -0,55 m, este de formă circulară în plan şi<br />
2009. Complexele au fost numerotate în continuarea celor<br />
rotundă în secţiune şi are un diametru de 1,1 m. Fundul gropii a<br />
apărute în timpul campaniei de anul trecut.<br />
ajuns până la adâncimea de -1,2 m de la suprafaţa solului.<br />
Stratigrafia secţiunilor cercetate în acest an, este relativ<br />
Materialul recoltat, ceramică şi fragmente osteologice, aparţine<br />
simplă, cele cinci straturi surprinse fiind în bună măsură similare<br />
sec. IV p.Chr.<br />
cu situaţia din unităţile de săpătură din anul 2009. Nivelul actual<br />
G9 a fost semnalată în SC 3, la -1,6 m, în partea de S a<br />
de călcare are o grosime de 0,1 - 0,3 m şi este format dintr-un<br />
secţiunii Sc3, în c.1, adâncimea maximă fiind de -2 m.<br />
sol negru care are la partea superioară o mică depunere de<br />
Conţinutul ei era format din fragmente osteologice, precum şi un<br />
pietriş, material folosit la lucrările edilitare actuale. Sub acest<br />
fragment ceramic caracteristic epocii bronzului (cultura Noua).<br />
nivel urmează un strat cu grosimea cuprinsă între 0,2 - 0,4 m,<br />
Groapa este tăiată de către conducta contemporană de<br />
constituit dintr-un sol negru-cafeniu, în care se regăsesc urme<br />
aducţiune a apei.<br />
de chirpici şi materiale ceramice, specifice culturii Sântana de<br />
G10 a fost semnalată la -1,1 m în profilul de V al<br />
Mureş-Černjachov. Acest strat reprezintă partea superioară,<br />
secţiunii Sc3, în c.4. Fundul gropii a fost surprins la -1,9 m, iar<br />
deranjată, a nivelului de locuire din secolul IV p.Chr. În<br />
materialul recoltat din conţinutul ei este caracteristic sfârşitului<br />
următorul strat, format dintr-un sol negru granulos, gros de circa<br />
epocii bronzului. Groapa nu a fost afectată de traseul conductei<br />
0,5 m, s-au găsit fragmente ceramice din secolul al IV-lea p.Chr.<br />
contemporane de aducţiune a apei, dar ea a fost tăiată de către<br />
Stratul de pământ negru în amestec cu galben, cu o grosimea<br />
o altă groapă (Gr. 7).<br />
ce variază între 0,2m - 0,6m, în care au fost găsite urme<br />
G11 apărută la -0,8 m în Sc3, în profilul de E, c.5, a fost<br />
materiale (ceramică, oase de animale, arsură) din epoca<br />
cercetată şi prin deschiderea casetei Cs7. Această groapă, cu<br />
bronzului, este ultimul cu depuneri <strong>arheologice</strong>, fiind urmat de<br />
adâncimea maximă de -2 m, este circulară în plan. În profil,<br />
solul viu.<br />
groapa are peretele nordic drept, iar cel sudic, înclinat, prezintă<br />
În cele trei secţiuni cercetate au fost surprinse parţial trei locuinţe, o vatră şi un număr de opt gropi de forme şi dimensiuni diferite.<br />
două trepte. Din pământul de umplutură al acestei gropi au fost<br />
Un prim complex de locuire, locuinţa L1, a fost surprins<br />
prelevate bucăţi de cărbuni, arsură, precum şi fragmente<br />
în Sc4, în carourile 4a, 4b şi 5a, 5b, începând de la adâncimea<br />
ceramice ce provin de la un castron caracteristic pentru epoca<br />
de -0,4 m, având o formă rectangulară cu colţurile rotunjite şi<br />
bronzului, respectiv cultura Noua.<br />
dimensiunile de 4,60 x 3,8 m. Adâncimea maximă la care<br />
G12 a fost surprinsă în c.3a din Sc4, la adâncimea de -<br />
coboară locuinţa este de -0,86 m. Complexul se prezintă sub<br />
1,2 m. În plan este o groapă de formă ovoidală, cu diametrul<br />
forma unei pete de formă rectangulară constituită dintr-un sol de<br />
maxim de 1,2 m. După secţionarea complexului s-a observat, în<br />
culoare gălbuie, prezentând uşoare urme de arsură, precum şi