Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

pe laturile de N şi S, ca şi la îmbinarea dintre tegulae, au fost
aşezate pietre de dimensiuni medii. Defunctul a fost aşezat în
decubit dorsal, cu mâna stângă uşor îndoită din cot pe bazin.
Mâna dreaptă nu a fost identificată. Picioarele au fost găsite
întinse în poziţie anatomică. Din păcate, starea de conservare a
scheletului nu este prea bună, oasele fiind foarte friabile.
Defunctul, matur, avea lungimea scheletului de 1,42 m, iar cea
a femurului in situ de 0,41 m. Nu avea inventar funerar, singura
piesă descoperită în umplutura mormântului, sub amenajarea
de tegulae, fiind un cui de fier, ce nu provine însă de la un
sicriu.
Tipul de înmormântare cu amenajare de tip sarcofag,
constituită din ţigle de acoperiş aşezate în dublă pantă, a mai
fost întâlnit în necropola timpurie din zona basilicii extra muros,
morminte de acest fel fiind descoperite atât în cercetările făcute
de N. Hamparţumian 7 , cât şi în săpăturile noastre. Astfel,
mormintele M10/09 şi M11/09 (un mormânt de adult şi altul de
copil) au fost dezvelite la S de mormântul în discuţie în
campania anului precedent 8 . Este posibil ca aceste morminte,
ca şi cele cu nişă laterală din piatră (M13/09) sau ţigle (M4/09),
deci cu amenajări îngrijite, să constituie o grupare în cadrul
necropolei menţionate. Aceasta este însă numai o observaţie
preliminară, care va putea fi confirmată numai de dezvelirea în
suprafaţă a unei zone cât mai întinse din jurul basilicii extra
muros.
După puţinul inventar funerar descoperit, cât mai ales
după poziţia stratigrafică şi tipul de înmormântare (venită fie pe
filieră romană – amenajarea de tip sarcofag cu tegulae aşezate
în dublă pantă –, fie pe filieră sarmato-alană – mormintele cu
nişă laterală), considerăm că cele trei morminte dezvelite în
anul 2010 aparţin primei necropole atestate în zonă, respectiv
celei datate în a doua jumătate a sec. al IV-lea şi primei jumătăţi
a sec. al V-lea p.Chr. Adâncimea în suprafaţă la care s-a ajuns
în cadrul celor două secţiuni (evident, cu excepţia mormintelor)
este de -1,50 m. Celelalte gropi de morminte conturate în
S1/2008 şi S2/2009 au fost surprinse în suprafaţă numai parţial,
ele continuând spre E (M5/2010, M13/2010, M16/12010,
M18/2010) şi V (M7/2008, M12/2009), fapt ce ar necesita
extinderea în viitor spre aceste zone pentru ca mormintele
respective să poată dezvelite integral.
Paralel cu continuarea cercetării mormintelor din
secţiunile S1/2008 şi S2/2009, în scopul delimitării limitei sudice
a necropolelor din zona basilicii extra muros, la 1,50 m S de
secţiunile menţionate a fost deschisă o nouă secţiune,
S1A/2010, cu dimensiunile de 15 x 2 m. În cadrul acesteia, în
extremitatea ei nordică au fost conturate gropile a două
morminte: M15/2010 (surprins parţial – continuă spre V,
necercetat) şi M20/2010. Acesta din urmă, aflat între m 2,25 şi
3,10, continua spre E, motiv pentru care a fost făcută o casetare
de 1,00 x 1,00 m. Groapa mormântului a fost de formă
dreptunghiulară, cu marginile rotunjite, pe fundul ei fiind depusă
o tegulă mare pe care a fost aşezat scheletul. Acesta din urmă
a fost acoperit de trei sferturi ale unui corp de amforă, pentru ca
mai apoi pe marginile acesteia să fie puse fragmente de ţigle pe
cant. Defunctul, un nou născut, a fost aşezat în decubit dorsal
pe direcţia V - E, însă nu au putut fi observate alte detalii legate
de poziţia scheletului datorită, pe de o parte, fragilităţii oaselor,
iar pe de altă parte, deoarece acesta a fost afectat de două
galerii de rozătoare. Mormântul nu a avut inventar funerar.
Tipul de înmormântări de copii în amfore este
cunoscut la Histria, unde un alt mormânt de acest gen a fost
găsit de către N. Hamparţumian în săpăturile făcute în interiorul
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
70
basilicii extra muros 9 şi alte trei au fost dezvelite de Al.
Suceveanu în sectorul Therme II 10 . De asemenea, în zona
Dunării astfel de morminte au fost descoperite şi în necropola
de la Callatis 11 şi în cea de la (L)ibida 12 . Datarea acestor
morminte este în sec. IV-V p.Chr., deci mormântul în discuţie se
încadrează în orizontul funerar al primei necropole din zona
basilicii extra muros, ca şi celelalte morminte de acest fel
descoperite la Histria.
Pe suprafaţa S1/2010 nu au mai fost găsite alte gropi
de morminte. Sub nivelul mormintelor, a fost descoperită o
clădire de mari dimensiuni, constituită din ziduri din pietre de
şist şi de calcar legate cu lut galben. Ea se întindea aproximativ
pe întreaga suprafaţă a secţiunii, având dimensiunile cunoscute
de 10,80 m x 1,50-1,80 m. Era orientată N - S. Extremitatea ei
nordică, precum şi o parte din traseul zidului vestic au fost
afectate de gropi ulterioare, inclusiv de gropile mormintelor
amintite mai sus. Este posibil ca să fi surprins zidul perimetral
vestic al acestei construcţii, posibil şi cel sudic, elementele ei de
construcţie continuând spre E, V şi N. Din această clădire au
fost dezvelite două încăperi (denumirea camerelor s-a dat de la
N spre S): camera 1a, cu dimensiunile de 4,80 x 1,50 m;
camera 1b, de 6 x 1,60-1,80 m. Construcția a avut acoperiş din
ţigle şi olane, dărâmătură lui fiind surprinsă pe nivelul ei de
călcare. În această campanie am rămas pe nivelul menţionat al
acestei construcţii, la -1,15 m adâncime, urmând să continuăm
cercetarea în anul viitor. După tehnica de construcţie, poziţia
stratigrafică şi materialele arheologice descoperite, clădirea în
discuţie, de mari dimensiuni, s-ar încadra cronologic celei de-a
doua jumătăţi a sec. al III-lea p.Chr – posibil începutului sec. al
IV-lea p.Chr. (fazelor II A-II B din cronologia Histriei). Construcţii
similare, din pietre de şist legate cu lut, au fost dezvelite în
sectorul Therme II 13 , precum şi în SI din sectorul Basilica extra
muros, acestea din urmă fiind, ca şi cele descrise mai sus, de
dimensiuni impresionante 14 .
La 1,50 m S de S1A/2010, a fost deschisă o altă
secţiune, S1B/2010, cu dimensiunile de 15 x 2 m. Aici au fost
descoperite deocamdată, în extremitatea sudică a secţiunii, un
zid orientat E - V, cu lăţimea de 0,70 m, din pietre de şist legate
cu lut, care aparţine unei construcţii de sec. al VI-lea p.Chr. La
N de acesta, între m. 7,70 şi 9,80, a mai fost dezvelit un colţ de
clădire, constituită dintr-un fragment de zid orientat N - S (cu
dimensiunile de 1,80 x 0,60 m), precum şi unul orientat
aproximativ E - V (de 1,25 x 0,50-0,60 m), constituite din pietre
de şist şi calcar legate cu lut galben, identice ca mod de
construcţie cu zidurile aparţinând clădirii de mari dimensiuni
descoperite în secţiunea S1A/2010. Acesta ar putea aparţine fie
aceleaşi construcţii, fie uneia similare, aflată la S de aceasta. Ea
pare să continue spre S, E şi V.
În extremitatea sudică a secţiunii, în c.8, au fost
descoperite un craniu şi câteva oase umane provenite de la un
mormânt răvăşit. În rest, în această secţiune, nu au fost găsite
alte gropi de morminte. Deocamdată, în secţiunea S1B/2010 s-a
ajuns la adâncimea de -0,95 m. Cercetarea arheologică va
continua în campania anului viitor.
Materialul arheologic descoperit în noile secţiuni a fost
bogat, el constând din 25 de monede, în majoritate din bronz,
aflate în curs de restaurare şi prelucrare, din obiecte din bronz
şi fier, ceramică (de lux şi de uz comun), obiecte de os (ace de
păr, dăltiţe din os pentru baterea dinţilor secerilor din fier),
materiale de construcţie.
În concluzie, ca urmare a extinderii cercetărilor
arheologice la S de basilica extra muros, s-a putut constata