Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

0,65 m lăţime; înălţimea până la care a fost refăcut zidul: 0,45
m.
Suprafaţa interioară a locuinţei: 6,80 x 5,50 m. Zidul
de N are dimensiunile (la exterior): 6,95 m lungime şi 0,60 m
lăţime.
Intrarea probabilă a locuinţei este pe latura de N şi are
o lăţime de 0,85 m.
Suprafaţa interioară nu este cea definitivă, întrucât
locuinţa continuă spre S sub martorul c.33-40. Rămân de
cercetat pavajul dintre zidul de E şi martorul de S şi nivelul de
pietre de pe acelaşi martor de S.
Profilul de S, respectiv c.33-40, a fost urmărit pe o
lungime de 5,60 m (ce corespunde aproape cu lungimea zidului
de S al locuinţei); adâncimea la care s-a ajuns este de -0,80 m.
Au fost înlăturate pietrele căzute la nivelul aşa-zidului pavaj
interior. În profil se conservă un nucleu de pietre la 3 m spre V
de la colţul de SE al c.33 şi o placă mare de calcar, pe cant
(deplasată). În profil se disting:
- pe linia pavajului superior păstrate pe toată lungimea
profilului (5,60 m);
- plăci mai mari de calcar de la nivelul pavajului
inferior (= nivelul de funcţionare al locuinţei). Ele apar la -0,50 m
de la nivelul actual de călcare şi se păstrează în linie continuă
(4 m) din colţul de SE al caroului şi sub nucleul de pietre din
profil; în partea de NV a caroului nu par să continue.
Nucleul de piatră stă, deci, pe acest pavaj (inferior) şi
aparţine unei alte structuri constructive, cu corespondenţă în
c.39 (situat la S). Dimensiunile nucleului de piatră: 0,85 m
(lungime); 0,45 m (înălţime în profil). La 1,40 m spre N faţă de
colţul de SE al locuinţei apare un rând de pietre (0,50 x 0,40 m)
care ţin, probabil, tot de nivelul (pavajul) inferior.
Materialul arheologic recuperat constă din:
- fragmente amforice (Sinope, Rhodos, Cnidos);
remarcăm o ştampilă sinopeană grupa VI B (astynom Posideios
Thearionos) aflată la nivelul pavajului din locuinţa L2;
- ceramica greacă uzuală este reprezentată de vase
tip lekythos, fragmente de platouri cenuşii, castroane şi căni în
stare fragmentară etc.;
- ceramica getică este prezentă printr-un vas de tip
ceaşcă (aflat în spaţiul dintre L1 şi L2); fragmente de oale cu
corp cilindric înalt şi buză evazată la exterior sau imitaţia unui
bol grecesc cu buza adusă spre interior.
Inventarul recent recuperat asigură pentru cele trei
locuinţe (L1-L3) din zona centrală a sectorului A o încadrare
cronologică în sec. III a.Chr.
Bibliografie:
L. Buzoianu, M. Bărbulescu, Albeşti. Monografie arheologică. I.,
Constanţa, 2008.
Albeşti, com, Albeşti, jud. Constanţa, CCA 2010, p.26-28.
L. Buzoianu, M. Bărbulescu, Imitaţii greceşti descoperite în
aşezarea de la Albeşti (jud. Constanţa), în Tracii şi vecinii lor în
antichitate. Studia in honorem Valerii Sîrbu, Brăila 2010, p. 125-
132.
Abstract
This year’s campaign consisted mainly in
preservation works performed on three habitation
complexes from Sector A: L1, L2, and L3. The edges
between squares 19 and 20; 12 and 13; 12 and 19
were disabled. In order to trace the full outline of
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
17
these buildings, all debris covering the inner
pavements of L1 and L2 was cleared. The eastern
and western walls of L2, as well as the eastern wall
of L3 were restored. The area between the southern
part of L1 and Z wall („the fake precinct”) - squares 4
- 11, Sector A – was also investigated.
4. Ardeu, com. Balșa, jud. Hunedoara
Punct: Cetățuie
Cod sit: 87870.01
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 40/2010
Colectiv: Iosif Vasile Ferencz – responsabil, Mihai Cristian
Căstăian – responsabil sector (MCDR Deva), Cristian Dima –
responsabil sector (MNIT) Cristian Ioan Popa – responsabil
sector (Univ. Alba Iulia), Cristian Constantin Roman –
responsabil sector (MCC Hunedoara)
În anul 2010, cercetările au continuat pe cele din anul
precedent 1 , în acelaşi sector vestic al platoului superior al
dealului „Cetăţuie”. Date fiind rezultatele cercetării din anul
precedent, obiectivele propuse pentru campania din anul 2010
au vizat finalizarea cercetării suprafeţei Sp4 şi extinderea
cercetării spre E, printr-o nouă suprafaţă cu dimensiunile de 5 x
4 m. Cercetările s-au desfăşurat pe parcursul a două campanii,
în perioada 28 iunie – 15 iulie şi respectiv, 24 august – 15
septembrie.
Datorită finanţării insuficiente, forţa de muncă a fost
constituită din voluntari, fapt ce ne-a permis să realizăm
următoarele lucrări:
- am cercetat cele două instalaţii identificate în urmă
cu un an, în suprafaţa Sp4, care s-au dovedit a fi o vatră
deschisă şi un cuptor;
- am început cercetarea într-o nouă unitate de
cercetare cu dimensiunile de 5 x 5 m, denumită de noi Sp5;
- am realizat cercetări magnetometrice, pe platoul
numit Dealul Judelui, aflat la baza dealului Cetăţuie, cu sprijinul
Institutului de arheologie sistemică din Alba Iulia;
- au fost recoltate probe pentru datare geomagnetică
de către Călin Şuteu, cercetător în cadrul Institutului de
arheologie sistemică din Alba Iulia;
- am efectuat periegheze în zonă, identificând pe
culmea dealului Cornet mai multe bucăţi de material având
aspectul unei zguri rezultate din reducerea fierului;
- am curăţat vegetaţia tânără, iarba şi vegetaţia
uscată, pe platoul superior al Cetăţuii.
Vatra deschisă descoperită în Sp4 a fost construită pe
o structură din piatră locală, lipită cu lut, având la suprafaţă o
cruste de lut ars pe care se găseau urme de arsură precum şi
bucăţi de zgură metalică. Instalaţia de foc a fost amenajată pe
marginea unei terase săpată în stânca de calcar a dealului, fiind
o construcţie masivă.
Cuptorul era amenajat spre V faţă de vatra descrisă
anterior, pe un pat din piatră locală, lipită cu lut. Peste această
amenajare a fost aplicat un strat de lut, care a fost îndreptat şi
netezit. Cupola a fost ridicată cu ajutorul unei structuri din
nuiele, lipite cu lut. Amprentele lăsate de nuiele au fost
identificate în timpul cercetării sub forma unei reţele de orificii
care se distingeau cromatic şi printr-o textură diferită. Gura de
alimentare a cuptorului a fost identificată spre S.