Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Tot în zona de NE a săpăturii, în stratul vegetal, au
apărut trei fragmente ceramice lucrate la roata înceată (de la
vase borcan) de epocă medievală timpurie.
Punctul: La Donca
Colectiv: Mihaela Iacob, Dorel Paraschiv, Georgică Costea
În primăvara acestui an au fost efectuate lucrări de
terasare în zona lutăriei de pe Dealul Donca, unde fusese
identifiicată o aşezare getică de perioadă elenistică. Lucrările au
afectat partea de S a aşezării. Din pământul deranjat au fost
recuperate numeroase materiale arheologice greceşti (în
special amfore de Thassos, Heracleea şi Cos) şi getice
(ceramică lucrată la mână), la care se adaugă resturi de chirpic
din dărâmătura unei locuinţe. În campania viitoare ne propunem
realizarea unui sondaj în aşezare.
64. Sultana, com. Mănăstirea, jud. Călăraşi
Punct: Malu-Roşu
Cod sit: 104216.03
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 31/2010
Colectiv: Radian Romus Andreescu – responsabil, Cătălin
Alexandru Lazăr, Katia Moldoveanu (MNIR), Theodor Ignat
(MMB), Constantin Haită, Adrian Bălăşescu, Valentin Radu
(MNIR-CNCP), Mădălin Chitonu (DCPN Mehedinţi)
Aşezarea de tip tell de la Sultana - Malu Roşu, com.
Mânăstirea, jud. Călăraşi, se află situată pe terasa înaltă a
lacului Mostiştea, la NE de sat.
Cercetările se desfăşoară în cadrul proiectului
Începuturile civilizaţiei europene. Neo-eneoliticul la Dunărea de
Jos, coordonat de Muzeul Naţional de Istorie a României.
Obiectivele cercetării din campania 2010 au fost
reprezentate de continuarea săpăturilor arheologice şi a
cercetărilor interdisciplinare din cadrul celor două sectoare
deschise anterior: sector tell şi sector terasă. De asemenea, în
campania 2010, a fost deschis şi sectorul terasă II, într-o zonă
situată la 300 m S de aşezarea de tip tell, în care anterior
Constantin Isăcescu descoperise o serie de morminte
gumelniţene.
În cadrul sectorului tell s-a continuat cercetarea
primelor niveluri de locuire din partea de nord-vest a aşezării, în
suprafaţa SI, c.E1-3 - H1-3. S-au urmărit primele amenajări
realizate în parte de NV a aşezării, precum şi relaţiile
stratigrafice dintre acestea şi primele locuinţe. Totodată, s-a
realizat o extindere a profilului început în campania 2009 (SI,
c.G1-3 – M1-3), în vederea stabilirii cât mai exacte a modului de
realizare şi de evoluţie al sistemului de delimitare identificat în
partea de NV a aşezării. Profilul obţinut, lung de 14 m, cu o
înălţime de 4 m a relevat faptul că în această parte a aşezării, în
terasă au fost săpate trepte în vederea amenajării spaţiului
locuibil. Au fost identificate trei niveluri de locuire marcate prin
resturile unor locuinţe incendiate sau neincendiate. Un fapt
interesant este descoperirea, sub aceste niveluri, a unei gropi
cu un diametru de 3 m. Este posibil ca această groapă să
reprezinte un bordei care a aparţinut primului nivel de locuire al
aşezării, ulterior folosită ca groapă menajeră.
Tot în campania 2010, cercetarea s-a axat şi pe zona
de SE a aşezării, unde anterior, în 2007, se identificase o
locuinţă incendiată în SI, c.C1-3 - G1-3. Pentru cercetarea
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
133
completă a acesteia s-a procedat la extinderea suprafeţei SI pe
o lăţime de 4 m, pe axa c.E4-5 - G4-5. În urma acestei extinderi
s-a constatat că locuinţa se continua în profilul de SV.
Pe baza datelor înregistrate în campania 2010, se
poate spune că locuinţa avea o formă rectangulară (6 x 8 m),
fiind orientată N - S. Plasată chiar la marginea aşezării, locuinţa
a fost deranjată de vechile săpături. A mai rămas o parte din
podea cu mici aglomerări din chirpici ars. Inventarul recuperat
este modest (piese de silex, fragmente ceramice, râşniţe,
podoabe).
În cadrul sectorului terasă s-a continuat cercetarea din
zona necropolei. În campania 2010 a fost deschisă o singură
suprafaţă (8 x 6 m), notată Son1/2010. În cadrul acesteia s-au
cercetat şase morminte de inhumaţie (M31-M36). Majoritatea
acestora prezentau aceleaşi elemente de tratament funerar
constatate în cazul mormintelor cercetate anterior (poziţie
chircită lateral stânga, orientare E-V, inventar modest). Doar în
cazul mormântului M35 s-a descoperit un individ depus în
poziţie întinsă dorsal.
Totodată, în această campanie s-a realizat o casetă
(B), 2 x 2 m, în marginea vestică a Son 1/2009, în vederea
cercetării complexului M30, identificat la sfârşitul campaniei
2009. Mormântul conţinea un individ depus în poziţie chircită, pe
partea stângă, orientat E-V, fără inventar funerar.
De asemenea, pe baza unor informaţii recuperate din
arhiva şantierului aflată la Muzeul Judeţean Teohari Antonescu
Giurgiu, s-a decis deschiderea unui nou sector (terasă II) într-o
zonă în care Constantin Isăcescu a descoperit trei morminte de
inhumaţie atribuite culturii Gumelniţa. În acest scop s-a realizat
un sondaj de verificare (10 x 2 m), notat Son2/2010. Din păcate,
zona în care a fost amplasat sondajul de verificare a fost
puternic afectată de lucrările de amenajare a canalului de irigaţii
de la începutul anilor ’70, fapt ce nu a permis identificarea de
complexe arheologice.
Planimetria şi altimetria au fost realizate cu ajutorul
unei nivele optice Leica NA 724, la care s-a adăugat un GPS
Garmin eTrex Legend CX.
Sedimentul din complexele cercetate în aşezarea de
tip tell şi din morminte a fost recoltat şi tamisat.
Din toate mormintele cercetate au fost recoltate probe
pentru datării absolute (C14), parazitologie, stronţiu şi A.D.N.
De asemenea, în timpul campaniei 2010, echipa de
arheozoologi a Centrului Naţional de Cercetări Pluridisciplinare
din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României a analizat un
lot de 700 de resturi faunistice, fiind determinat un lot de 300 de
resturi osteologice.
Probele micromorfologice, carpologice şi osteologice
umane vor fi analizate în laborator de către echipa Centrului
Naţional de Cercetări Pluridisciplinare din cadrul Muzeului
Naţional de Istorie a României.
Cercetările viitoare vor continua în aşezarea de tip tell
precum şi pe terasă în necropolă.
Bibliografie:
R. Andreescu, C. Lazăr, Valea Mostiştei. Aşezarea
gumelniţeană de la Sultana Malu Roşu, Cercetări Arheologice,
nr. XIV, Bucureşti p. 55-76.
R. Andreescu, C. Lazăr, Sultana, com. Mânăstirea, CCA, 2008,
p. 297.
C. Isăcescu, Staţiunea eneolitică de la Sultana-com Mînăstirea,
Documente recent descoperite şi informaţii arheologice,
Bucureşti, 1984, p. 11-20.