Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Ţuţuianu (MCDR Deva), Luciana Irimuş, Alexandra Cociş,
Cristian Sălcudean, Andrei Bondric, Alexandru Brehuescu
(masteranzi şi licenţiaţi UBB Cluj)
Cercetarea arheologică preventivă a fost datorată
construcţiei Autostrăzii Arad-Timişoara, respectiv tronsonului
Arad-Seceani, beneficiarul fiind SC Tomis Research Center
SRL (Asocierea FCC Construcciones SA – Astaldi SpA).
Investigaţia a fost făcută în baza contractului nr. 976 din
30.06.2010, pentru km 23+170-23+690 şi a fost efectuată între
05.07.2010 şi 12.08.2010. Finanţatorul cercetării arheologice a
fost SC Tomis Research Center SRL.
Suprafaţa supusă cercetării arheologice preventive
este amplasată pe o terasă prelungă, relativ plană, orientată N -
S pe axa lungă. Terasa este situată la SV de localitatea
Hunedoara Timişană, mărginită la baza pantei pe latura de S de
o vale. Terasa este situată pe partea stângă a drumului
comunal de pământ pietruit Şagu - Hunedoara Timişană, la cca.
300 m E. În linie dreaptă situl se afla la cca. 2,5 km S de satul
Şagu şi la cca. 1 km V de limita sud-vestică a satului Hunedoara
Timişană, comuna Şagu.
Solul reprezintă un pământ brun-negricios, propice
agriculturii, tocmai de aceea, suprafeţele de teren din zonă au
fost şi sunt utilizate pentru cultivarea diferitelor culturi agricole.
Stratul de pământ arabil brun-negricios atinge uneori grosimea
de până la 0,50/0,60 m, iar lutul de culoare galbenă-roşiatică
apare la adâncimea de 0,50/0,60-0,70 m de la actualul nivel de
călcare.
Porţiunea kilometrilor 23+170-23+690, la fel ca şi
restul tronsonului Arad-Seceani al viitoarei autostrăzi Arad-
Timişoara, a fost verificată, în primăvara anului 2007, prin
cercetări de suprafaţă, de către un colectiv de arheologi de la
Complexul Muzeal Arad (Arad). Scopul acestor investigaţii de
suprafaţă întreprinse de colegii arădeni a fost identificarea
vestigiilor arheologice şi întocmirea unui diagnostic arheologic
pe tronsonul Arad - Seceani. În urma acestor cercetări, pe o
suprafaţă relativ mare, care se întinde la E de ductul autostrăzii
în dreptul km 23+170-23+690, au fost descoperite izolat
fragmente ceramice de culoare gri-cenuşie, care au fost datate
în sec. III - V p.Chr. Diseminarea foarte largă a materialului
arheologic şi numărul mic a acestuia a dus la concluzia că e
vorba doar de „haloul” aşezării, datorat antrenării pieselor de
lucrările agricole recente. În urma aceloraşi cercetări de
suprafaţă a fost identificat nucleul aşezării ce se afla la circa
150 m V de axul viitoarei autostrăzi. De aici a fost adunată o
cantitate semnificativă de vase ceramice modelate la mâna şi la
roată, fragmente de râşniţă din tuf vulcanic, bucăţi de chirpic şi
oase de animale.
Din zona nucleului aşezării antice au fost recoltate un
număr semnificativ de fragmente de buze de căzănele/căldări
de lut şi câteva fragmente de ulcioare care descriu o locuire
restrânsă în spaţiu în perioada sec. XI - XIII.
Nu în ultimul rând ţinem să menţionăm că pe
suprafaţa siturilor identificate de către arheologii arădeni în 2007
nu au fost efectuate cercetări arheologice preventive până la
data începerii lucrărilor pe tronsonul Arad - Seceani al
Autostrăzii Arad-Timişoara.
În urma verificărilor făcute la suprafaţa solului cu
câteva zile înainte de începerea cercetărilor arheologice
propriu-zise s-a constatat existenţa unei aşezări ce se află la V
de axul viitoarei autostrăzi în dreptul km 23+400-23+800. Izolat
sau descoperit fragmente ceramice databile în sec. III - IV
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
188
p.Chr. şi la E de ductul viitoarei autostrăzi în dreptul km 23+400-
23+800. Diseminarea foarte largă a materialului induce
probabilitatea că este vorba doar „haloul” aşezării, datorat
antrenării pieselor de lucrările agricole. Nucleul şi cea mai mare
parte a aşezării se află la cca. 150 m V de axul autostrăzii, aşa
cum bine au constatat şi colegii de la Complexul Muzeal Arad.
Scopul cercetărilor arheologice preventive efectuate a
fost de a recupera cât mai multe date şi informaţii istorice
referitoare la siturile afectate parţial de proiectul Autostrăzii
Arad-Timişoara, tronsonul Arad-Seceani.
Siturile de la km 23+170-23+690 au oferit primele date
concrete referitoare la stratigrafie în primele zile ale cercetării
arheologice de teren efectuate începând cu data de 5 iulie
2010.
Ca o constatare generală s-a putut observa că practic
suprafaţa afectată de proiect nu dispune de un nivel arheologic,
complexele identificate fiind descoperite, cu excepţia celor
moderne, aproape exclusiv la adâncimi mai mari de 0,50/0,60
m.
În condiţiile de urgenţă impuse de ritmul lucrărilor şi
priorităţilor constructorului o suprafaţă de asemenea anvergură
impunea o decapare mecanică a întregii suprafeţe afectate de
proiect, în vederea respectării termenelor contractului şi a
cercetării cât mai exhaustive a vestigiilor istorice de pe întreaga
suprafaţă afectate de construcţia autostrăzii.
Decaparea stratului vegetal şi arabil, cu o grosime
variabilă de 0,30-0,50 m s-a efectuat în intervalul 05.07.2010-
05.08.2010. Deoarece delimitarea clară a complexelor nu a fost
posibilă la baza arăturii (cele mai multe dintre complexele şi
morminte, cu excepţia celor moderne, au fost delimitate la
adâncimea de 0,70/0,90 m de la actualul nivel de călcare), pe
anumite suprafeţe s-a decapat şi răzuit mecanic încă un strat
subţire, iar apoi a fost săpat manual încă un strat de 0,10-0,15
m grosime, urmând răzuieli succesive (cu ajutorul a 45 de
deţinuţi şi 11 muncitori necalificaţi, puşi la dispoziţia noastră de
către constructorul autostrăzii), până la adâncimea la care a fost
posibilă identificarea complexelor, urmând investigarea acestora
şi înregistrarea informaţiilor.
Nu în ultimul rând ţinem să menţionăm că suprafaţa
afectată de proiect a fost răzuită mecanic (excavator cupă de
taluz), în straturi de 0,10-0,15 m grosime, intervenind apoi
răzuirea manuală în cazurile porţiunilor cu complexe
arheologice.
Suprafaţă totală excavată şi cercetată a fost de
23219.81 m 2 . În total au fost cercetate 45 de unităţi stratigrafice:
34 sunt din sec. III - IV p.Chr., dintre acestea 17 sunt morminte
Sarmatic de inhumaţie. Acestora li se adaugă două locuinţe
medievale timpurii (sec. VIII - IX) o locuinţă sezonieră (sălaş ?)
din sec. XI - XIII şi 8 complexe moderne, dintre care 2 sunt
cuptoare.
Coloana stratigrafică este în cea mai mare parte
identică pe întreaga suprafaţă afectată de proiect. Stratul
vegetal, împreună cu cel de arătură, are o grosime de 0,30-0,50
m, pe alocuri chiar şi 0,60 m, fiind de culoare brun-cenuşie şi
consistenţă relativ compactă. În partea sudică a suprafeţei
cercetate (între km 23+530-23+690) în acest strat au fost
descoperite sporadic mici fragmente ceramice. Urmează un
strat de pământ brun-negricios cu o consistenţă compactă,
uneori lutoasă şi foarte dură, cu o grosime ce variază între 0,10
şi 0,15 m (în anumite porţiuni grosimea acestui strat este şi de
0,30 m). În câteva locuri în partea superioară a stratului brunnegricios
din partea sudică a suprafeţei cercetate au apărut