Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Colectiv: Gheorghe Lazarovici – responsabil (UEM Reșița),
Cornelia-Magda Lazarovici (IA Iași), Cosmin Suciu (ULB Sibiu),
Florian Dumitrescu-Chioar, Vasile Palaghia, Gheorghe Natea
(MN Brukenthal), Cristian Constantin Roman, Sorin Tincu (MCC
Hunedoara), Sorin Colesniuc (MA Mangalia), Beatrice Ciută
(Univ. Alba Iulia), Sote Angeleski, Diana Bindea
Cercetarea a fost extinsă până la marginea peşterii. La
finele campaniei precedente am constatat continuarea nivelelor
în acea zonă. Straturile superioare în acea parte au fost distruse
cu ocazia unui bal legat de „Mileniul” ţinut de maghiari de unde
numele de Peştera Ungurească, anterior purta numele de
Peştera Caprelor. Pe porţiuni restrânse au fost preparate nivele
1A, 1B, 2A, 2B. Nivelul 2B, principala extindere pe toată
suprafaţa, a avut mai multe sub-nivele determinate de reveniri
sezoniere în care continuă activitatea în atelier.
Stratigrafia
Nivelul 1, acolo unde nu era deranjat, conţinea ceramică
Coţofeni, în partea superioară ceramică de epoca bronzului şi
materiale cu toarte pastilate (cultura Bodrogkeresztúr III - Toarte
pastilate târzii). Nivelul 1B era din ultima fază de locuire a
atelierului cu ceramică Bodrogkeresztúr III - Toarte pastilate
târzii. Nivelurile 2A conţineau materiale Bodrogkeresztúr III -
Toarte pastilate etapa mijlocie erau nivelurile cu cuptorul (posibil
şi acele 2b - 2B1 cca. 4 nivele). Nivelurile 2B au fost mai groase
şi prin extinderea săpăturii am constatat că aveau mai multe
nivele de folosire (2Ba1, 2Ba2, 2Ba3 2Ba4, 2Bb1, 2Bb2, 2Bb3,
2Bb4 (sau B baza). În campanie am constatat existenţa altor
nivele 2C sub ceea ce am considerat prima podea, ce avea un
strat gros de lipitură pe care nu l-am înlăturat. În zona de E, din
marginea peşterii, am surprins săpătura lui B. Berciu şi I. Al.
Aldea din 1964 care a tăiat podeaua 2B4 iar în jos nivelurile 2C
continuă intre 7 şi 11 nivele ce urmează a fi epuizate în viitor,
dacă nu apar alte situaţii.
Atelierul
Cercetările din această campanie confirmă rezultatele
anterioare. Vetrele erau refăcute peste podeaua veche prin
punerea unor fragmente ceramice mari şi peste acestea calcar
descompus plus cenuşă, apoi au fost bătute. Pe vatra 3 din
nivelul 2Ba3 au fost găsite două bobițe de aur rămase în podea,
într-o crăpătură. Avem astfel dovada topirii aurului pe vatră.
Uneori pentru podele s-a folosit guano şi argilă (adusă de ape),
aflate în interiorul peşterii sau pe fundul peşterii în partea din
faţă.
Au fost delimitate latura de S şi E a atelierului. Structura
de pari, stâlpi şi uneori nuiele înfipte vertical a permis o
reconstituire a pereţilor, structurii lor şi construcţiei. Cea de N
este în lucru. Cea de V a fost cercetată anterior. Nivelurile de
locuire sunt marcate de schimbarea locului vetrei sau refaceri
ale celor 3 - 4 vetre din interior, vetre pe care se topea metalul
sau era sudat sau topit.
Au fost descoperite pe fiecare nivel fragmente ceramice
aruncate la abandonare şi la nivelarea de la reluarea activităţii.
Au fost descoperite fragmente ceramice cu toarte pastilate,
pastilele fiind decorate, ornamente incizate haşurate, uneori
încrustate, ceramică pictată cu grafit prin triunghiuri sub buza
vasului, unelte de silex sau alte roci, lame de obsidian cu
enchoches folosite pentru diverse activităţi dar potrivite și pentru
fabricarea tijelor de săgeată din lemn, unele cu vârfuri cu urme
de folosire la perforarea mărgelelor de scoică. Au fost
descoperite, de asemenea, scoici tăiate cu grijă pentru a fi
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
100
folosite în şiragurile de mărgele. Au fost descoperite mărgele de
aur în diferite stadii de prelucrare.
Săpătura a fost efectuată pe microunităţi stratigrafice.
S-au făcut analize C14 pe resturi de cărbune. Complexul se
datează pe baza celor 4 probe, cu probabilitate de peste 90%,
între 4050-3800 Cal BC.
S-au făcut analize pe foiţe şi mărgelele de aur din Chei
de către Bogdan Constantinescu şi Ernest Oberländer-
Târnoveanu. Clasificările făcute indică că este aur de râu, sursa
fiind Arieşul care se află la cca. 2km în aval la gura Hăşdatelor
fiind clasificate cu alte surse apropiate. Piesele de aur
descoperite de noi sunt în cea mai mare parte în lucru, pierdute
în procesul tehnologic, deci numărul celor terminate este cu
mult mai mare, Din analize reiese că foiţele sunt în acelaşi
cluster cu mărgelele ceea ce presupune o topire a aurului nativ
cules din râu. De altfel, dovada topirii o avem prin bobiţe de aur
râmase în vatră.
Au fost studiate materialele osteologice şi cele
antracologice. Au fost făcute analize pe uneltele de obsidian
pentru a constata provenienţa. Obsidianul este transparent, cu
uşoare nuanţe de cenuşiu, fiind în legătură cu sursele din
Slovacia (Carptahian).
In adâncime mai sunt cca. 0,20-0,25 m de depuneri din
prima etapă de locuire (nivelurile 2C) şi din vremea ridicării
construcţiei pentru atelier. Sunt de preparat cca. 19-11 niveluri,
după cum se poate observa din zona secţiunii lui I. Al. Aldea şi
D. Berciu.
Propuneri de conservare, protejare, punere în valoare:
dacă atelierul păstrează pe ultimele nivele elemente de
arhitectură (vetre sau cuptoare), după cum arată podelele în
profil, este posibilă o reconstituire a lui, ceea ce nu ar fi prea
dificil.
Bibliografie:
P. Biagii, B. Voytek, Excavations at Peştera Ungurească
(Caprelor)(Cheile Turzii, Petreştii de Jos, Transylvania 2003-
2004) : Preliminary Report on the Chiped Stone Assempleges
from the Chalcolithic Toarte Pastilate (Bodrogkeresztúr
(Layers), în Analele Banatului, SN, XVI/1, 2006, p. 177-202.
C14 la p. 189.
Gh. Lazarovici, C.-M. Lazarovici, Cheile Turzii – Peştera
Ungurească/Caprelor: Scheibenhenkel – Bodrogkeresztúr
Horizon. Archaeological Excavations 2003-2004, în Itinera in
praehistoria. Studii in honorem magistri Nicolae Ursulescu, Er.
V. Cotiugă, F.A. Tencariu, G. Bodi, Iaşi, 2009, p. 211-226
Gh. Lazarovici, Magda Lazarovici, Bogdan Constantinescu,
Despre analizele pieselor de aur din Atelierul de bijuterii de la
Cheile Turzii – Peştera Ungurească, comunicare, Arheometrie
oct. Bucureşti m.s.
47. Piatra Neamţ, jud. Neamț
Punct: Poiana Cireşului
Cod sit: 120735.04
Autorizația de cercetare arheologică sistematică nr. 130/2010
Colectiv: Marin Cârciumaru - responsabil, Elena Cristina-Niţu,
Emanuel Tudor (UV Târgovişte), Ovidiu Cîrstina, Daniela
Iamandi (CNMCD Târgovişte), Radu Ştefănescu (MJI Braşov)