Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

polenului de fag (Fagus), stejar (Quercus), ulm (Ulmus), tei
(Tilia) indică existenţa unei păduri în apropiere.
Analiza unor eşantioane aflate în lucru, dar şi
corelarea acestor rezultate cu rezultatele provenite din direcţiile
de cercetare complementare vor permite o caracterizare mult
mai precisă a mediului vegetal corespunzător perioadei neolitice
din zona luată în studiu.
Note:
1. CCA. Campaniile 2007, 2008, 2009.
2. Materialul faunistic se află în curs de prelucrare, la Facultatea
de Biologie a Universităţii „Al.I. Cuza” Iaşi; în ceea ce priveşte
fragmentele de oase calcinate din complexul de pietre, avem
confirmarea că este vorba numai despre oase de animale.
3. Ursulescu 2008, p. 207-238;
4. CCA. Campania 2008.
Bibliografie:
Nicolae Ursulescu, Modèles d’organisation de l’espace aux
habitations de la culture Précucuteni entre Siret et Prut, in:
Etablissements et habitations préhistoriques. Structure,
organisation, symbole. Actes du Colloque de Iaşi. 10-12
décembre 2007 (ed. V. Chirica, M.-C. Văleanu), p. 207-238.
Nicolae Ursulescu et alii, Isaiia, com. Răducăneni, jud. Iaşi.
Punct: Balta Popii, CCA 2008, p. 161-163.
Nicolae Ursulescu et alii, Isaiia, com. Răducăneni, jud. Iaşi.
Punct: Balta Popii, CCA 2009, p. 124-125.
Nicolae Ursulescu et alii, Isaiia, com. Răducăneni, jud. Iaşi.
Punct: Balta Popii, CCA 2010, p. 79-81.
Abstract
In the 2010 campaign from Isaiia site the exploration
continued with the extension of section G, where we found: a
Bronze Age stone complex, a cluster of wattle and daub and
ceramics (related to the remains of pre-Cucutenian dwelling 12),
and three pits, also belonging to pre-Cucutenian level. Also, in
Sections VI and X we intersected the delineation ditch of the
settlement, resulting in a proposal of its full path.
In this campaign samples were tapped by the
specialists from Alexandru Ioan Cuza" University for TL dating
and palynological and soil samples analysis.
28. Istria, com. Istria, jud. Constanța [Histria]
Punct: Cetate
Cod sit: 62039.01
Autorizația de cercetare arheologică sistematică nr. 88/2010
Colectiv: Mircea Victor Angelescu – responsabil (IAB, MCPN),
Alexandru Suceveanu – coordonator științific
Sector Basilica Pârvan
Colectiv: Mircea Victor Angelescu (IAB, MCPN), Valentin-Victor
Bottez, studenţi: Alexandra Neagu, Elena Raicu (FIB)
În campania august 2010 am avut ca obiectiv principal
zidul de incintă roman târziu, faza A, urmărind pe deoparte
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
60
curățarea segmentelor deja cunoscute de la V de Basilica 2, pe
de altă parte realizarea unor sondaje pentru identificarea
traseului exact al zidului către V, pe direcția complexului Terme
1 și realizarea planului detaliat (piatră cu piatră) pentru
segmentele identificate. De asemenea, am continuat săpătura
în zona de la V de Basilica 2, zonă afectată de săpături
moderne. Nu în ultimul rând am început umplerea cu pământ a
unor secțiuni în care cercetarea a fost terminată, în scopul
protejării monumentelor identificate acolo.
S026
Această secțiune a fost deschisă cu scopul obținerii
unor date stratigrafice referitoare la faza A a zidului de incintă
roman târziu, ce suprapune zidul de incintă elenistic (aspect
vizibil în zona complexului Terme 1, cât și în S009, unde a fost
dezvelită latura S a celor două ziduri). Forma de patrulater
neregulat a secţiunii (7,5 x 3,5 x 2,8 x 7 m) a fost dictată de
configurația terenului și a monumentelor din zonă, latura cea ma
lungă fiind cea care trebuia să ofere profilul în dreptul zidului de
incintă. Menționăm de asemenea că zona are o pantă
accentuată, ceea ce face ca între capătul V și cel E al secțiunii
să se înregistreze o diferentă de aproape 0,70 m, iar stratul
vegetal să fie practic inexistent datorită eroziunii accentuate.
Succesiunea stratigrafică generală este următoarea:
Stânca nativă a apărut la +2,40m, coborând spre S până la +
1,96m;
- 26012 (+2,70 – +2,40/+2,26 m): strat de lut de
culoare galbenă mediu solidificat, care nu conținea fragmente
ceramice și deci poate fi considerat strat vegetal inițial, care
pare să corespundă straturilor de lut similare apărute în alte
zone ale sectorului. Păstrat în special în partea de NE a
secțiunii;
- 26006 (+2,16 – +1,26/+0,96 m): strat mediu
solidificat de nivelare (conține o importantă cantitate de scoici)
mediu solidificat, de culoare brună, foarte bogat în ceramică, în
general de epocă arhaică și clasică; păstrat pe întreaga
suprafață a secțiunii, mai puțin zona de NE și cea de E, unde îi
corespund straturile de nivelare 26013 (pământ mediu solidificat
de culoare brună închis) și 26014 (strat masiv de scoici), bogate
în ceramică clasică și arhaică (între care se remarcă un crater
cu figuri negre din al treilea sfert al sec. VI a.Chr.);
- 26007 (+3,26 – +2,16 m): strat mediu solidificat de
lut de culoare galbenă bogat în ceramică, în general de epocă
clasică; reprezintă o nivelare ce suprapune cele două straturi
precedente și se păstra practic pe întreaga suprafață a secțiunii;
în partea E a secțiunii acest strat este suprapus de unul subțire
(aprox. 0,05m) de scoici bătătorite, peste care era așezată
podeaua de lut de culoare galbenă, puternic solidificată (26004);
- 26005 (+2,82 – +2,60 m): strat mediu solidificat de
lut de culoare galbenă, bogat în ceramică elenistică (în acest
strat au fost descoperite fragmente din peste 10 statuete de
teracotă), reprezentând o nivelare și podea ce a suprapus
contextul precedent; se păstra în special în centrul și vestul
secțiunii, în partea de E fiind distrus de contextul 26003 și fiind
probabil parțial distrus de săpăturile moderne (26000);
26003 (+3,10/+3,06 – +2,70m, atingând însă în colțul
E al secțiunii cota de +2,14): strat mediu solidificat de culoare
brună, bogat în ceramică elenistică și romană timpurie,
reprezentând o nivelare a zonei într-un moment de reamenajare
radicală (fapt evident în colțul E al secțiunii, unde stratul are o
grosime apreciabilă), moment în care 26005 este măcar parțial
dezafectat; se păstrează în partea E a secțiunii;