Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

More documents

Recommendations

Info

1. Cernoziom, observabil pe o grosime de 0,7 m. 2. Un prim nivel arheologic (A), recunoscut doar prin prezenţa silexului cioplit şi prezent la baza cernoziomului. În timpul campaniei 2010 au fost descoperite puţine piese (X) la câţiva centimetri deasupra nivelului A. 3. Loess brun gălbui (L sup.: 10YR 5/4), omogen, mai argilos în partea superioară şi prezentând concreţiuni calcaroase în partea inferioară a depozitului. Grosime: 2,10 – 2,40 m. Acest loess închide trei niveluri arheologice: - B: partea superioară a loessului brun gălbui - C: partea inferioară a loessului brun gălbui - D1: baza loessului brun gălbui 4. Limon argilos (L inf.), brun (10 YR 5/3), pe alocuri brun cenuşiu (10 YR 5/2), cu numeroase urme de manganez şi concreţiuni calcaroase abundente de dimensiuni decimetrice. Acest limon prezintă o puternică înclinare în direcţia câmpiei aluviale a Dunării. Limonul nu se observă în partea de S a săpăturii (secţiunea C). Spre N şi spre V, dincolo de săpătura V. Boroneanţ, limonul apare direct sub cernoziom. Grosimea este mai mare de un metru. Numeroase piese de silex apar pe toată grosimea limonului argilos. 5. Lateral, spre V, secţiunea B arată că limonul inferior cu concreţiuni calcaroase este observabil direct sub cernoziom. El constituie partea superioară a unui pedocomplex, care în secţiunea A atinge o grosime de 3 m. Matricea este un limon argilos brun (7,5 YR 5/4), cu o consistenţă dură şi o culoare mai închisă (7,5 YR 5/6) în partea inferioară a secţiunii. 6. Nisip fluviatil grosier. Grosime: 0,3 m. 7. Pietrişuri fluviatile. Secvenţa observată la La Vii 1 corespunde loessului Pleniglaciar weichselian mijlociu peste care se aşează cernoziomul; la baza loessului se află un pedocomplex ale cărui caracteristici corespund unui bilanţ de mai multe interglaciaţiuni. Acest pedocomplex este afectat de o puternică înclinare în direcţia Dunării. Prezenţa numeroaselor piese arheologice atribuite unei industrii litice a Paleoliticului superior (nivelul arheologic CR) arată că remanierea se situează înainte de 32 ± 3 ka, vârstă IRSL corectată (datare efectuată de Sanda Balescu pe sedimente prelevate deasupra nivelului C1). În 2008 au fost descoperite mai multe aşchii probabil arse. Din păcate, temperaturile de ardere nu sunt suficiente pentru a permite o datare prin metoda termoluminiscenţei. Materialul litic din seriile B, C, D1 este inclus într-o sedimentare loessică în care este dificil să surprindem diferitele unităţi litostratigrafice (sedimente foarte uscate). Seria A se află în partea inferioară a cernoziomului afectat de numeroase crotovine. Încercările de datare IRSL pe sedimentele CR conţinând piese litice, indică o vârstă foarte înaintată, mergând dincolo de ultimul interglaciar, ceea ce confirmă remanierea părţii superioare a pedocomplexului în timpul unei faze vechi a Paleoliticului superior. Caracteristici generale: - aceeaşi materie primă, silex, cu origini diferite: aluviunile Dunării şi un afloriment local situat probabil în apropiere. A fost identificat şi un tip de silex exogen, de culoare albastru închis; piesele din această categorie de silex sunt rare; - debitaj laminar cu percutor dur; - prezenţa predominantă a produselor de debitaj, număr mare de esquilles; - net facies de atelier. Piesele din nivelurile A şi B aparţin aceleiaşi industrii litice. Nucleele, în cea mai mare parte, au fost aduse pe sit Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010 40 preformate, întrucât aşchiile corticale nu sunt numeroase. Nucleele arată existenţa unui debitaj semi-turnant sau a unui debitaj realizat pornind de la unul sau două planuri de lovire. Debitajul este asemănător pentru seria din D1. În nivelul CR procentajul de aşchii corticale este mai ridicat. Folosirea silexului local cu cortex proaspăt este mai importantă, ceea ce denotă culegerea rognonilor de silex dintr-un afloriment învecinat sitului. În ansamblu, calitatea silexului este mediocră. Nucleele terminate în debitaj laminar semi-turnant şi nucleele laminare cu unul sau două planuri de lovire predomină; apar şi nuclee pe care se observă o schimbare a direcţiei sensului de debitaj. Pregătirea blocurilor în nivelul CR este puţin marcată, iar planurile de lovire nu prezintă o preparare deosebită. Trebuie să remarcăm şi prezenţa nucleelor terminate în debitaj de lamele. Lamele din nivelul CR sunt lungi, uşor arcuite şi sunt obţinute cu percutorul moale. Sunt prezente şi câteva unelte: grattoare, burine, lame de tip appointée, denticulate, encoches. Trebuie subliniat numărul relativ important de rabots, a căror parte funcţională a fost amenajată pe rognoni de silex, care şiau păstrat o mare parte a cortexului. Semnalăm şi prezenţa unei lame trunchiate cu laturile retuşate şi prezentând posibile urme de ocru. Vârsta IRSL obţinută deasupra nivelului C1 este de 32 ± 3 ka. Secvenţa arheologică de la La Vii1 ar putea fi contemporană cu o parte a Aurignacianului, fără a o putea însă atribui acestei culturi, din cauza rarităţii uneltelor. Prezenţa pieselor de tip rabot, cu o morfologie particulară, diferită de cea observată pe materialul aurignacian de la Româneşti- Dumbrăviţa, conferă materialului litic din nivelul CR o anumită specificitate. Urmează a fi făcute comparaţii cu industriile litice descoperite în Moldova, dar mai ales cu cele din nordul Bulgariei, care se diferențiază clar de faciesurile culturale clasice ale Paleoliticului superior vechi. 15. Corabia, jud. Olt [Sucidava] Punct: Celei Cod sit: 125551.01 Autorizația de cercetare arheologică sistematică nr. 55/2010 Colectiv: Petre Gherghe - responsabil, Lucian Amon (Univ. Craiova), Mirela Cojoc (MAE Corabia), Onoriu Stoica (Societatea Numismatică Română - filiala Craiova) Cea mai recentă campanie de săpături arheologice din interiorul cetăţii romano-bizantine de la Sucidava (judeţul Olt) s-a desfăşurat între 6-16 iulie 2010. Cercetările s-au derulat în zona centrală a fortificaţiei, limitată spre V de clădirea cu hipocaust şi bazilica creştină, iar la S de horreum (construcţii evidenţiate şi restaurate parţial de D. Tudor şi Octavian Toropu). Aici au fost deschise, încă din anii anteriori, 18 casete cu dimensiunile de 6 x 6 m, a căror investigare nu a fost încă încheiată. În acest areal am descoperit un nivel medieval superficial şi neuniform (sec. XIII- XIV), un alt nivel databil în sec. VI p.Chr., reprezentat de urmele temeliilor unor construcţii paleobizantine (probabil barăci şi ateliere) cu asiza uşoară şi un nivel roman târziu (începutul sec. IV-mijlocul sec. V p.Chr.), în cadrul căruia se remarcă un complex de construcţii pe care, în cea mai mare parte, le-am atribuit unui edificiu termal. Cu totul accidental, pe alocuri au
mai fost surprinse urme ale nivelurilor roman timpuriu (sfârşitul sec. III - începutul sec. IV p.Chr.) şi geto-dac târziu (sec. I a.Chr. - I p.Chr.). Din motive obiective (durata efectivă a săpăturilor a fost de doar opt zile, iar caracterul acestora – ştiinţific dar şi didactic 1 – a impus un ritm moderat) nu s-a putut continua cercetarea întregului areal, motiv pentru care săpăturile au fost orientate în două direcţii: - demontarea unei porţiuni din martorul păstrat între casetele C8-C9-C17-C18, în scopul surprinderii complete a traseelor unor elemente constructive descoperite anterior şi al stabilirii raportului cronologic dintre acestea; - continuarea adâncirii doar în cinci dintre casete (C2- C6), pentru uniformizarea profunzimilor la care s-a ajuns, pe întreaga suprafaţă. Ca urmare a demontării martorului, au fost culese o serie de informaţii care, în esenţă, vizează două aspecte. Primul, constă în surprinderea a două ziduri perpendiculare, „ţesute” între ele, care delimitează alte încăperi ce aparţin complexului termal. Zidurile au lăţimea de 0,50 m şi sunt alcătuite din blocuri de piatră fasonate pe exterior, printre care sunt intercalate fragmente de cărămizi romane şi mortar alb. Înălţimea maximă pe care acestea s-au conservat este de 0,60 m. Primul zid, orientat N - S, se păstrează pe o lungime de 7,70 m. Capătul său nordic este total demantelat, ca efect al exploatării pietrei din cetate la începutul veacului al XX-lea. Dea lungul zidului, pe o distanţă de 1,60 m, se constată prezenţa unei întreruperi care indică existenţa unei căi de acces între cele două spaţiile situate spre E şi V, de-o parte şi de alta a zidului (şi asupra căror utilitate vom reveni puţin mai jos). Cu aproximativ 2 m înainte de capătul demantelat al zidului descris, acesta se racorda cu un alt zid, orientat E - V şi păstrat pe o lungime de 4,40 m. Şi la acesta din urmă, o extremitate, cea vestică, a fost total distrusă. Stratigrafic şi planimetric, după cum deja am menţionat, cele două ziduri făceau parte, fără nici un dubiu, din ansamblul de construcţii care aparţineau termelor, ce datează din perioada romană târzie (începutul sec. IV - primele decenii ale veacului următor). Este dificil de precizat ce rol juca spaţiul mărginit de ele la N, respectiv E şi delimitat spre S de un alt zid, descoperit în campaniile anterioare. Având în vedere faptul că el a fost acoperit cu un strat consistent de pietriş amestecat cu nisip, nu este exclus să ne aflăm în faţa unui gen de curte, cu lăţimea de 5, 20 m. În schimb, spaţiul situat în partea opusă, spre E, a fost acoperit cu un pavaj gros de peste 0,20 m, format dintr-un strat de lutuială galben-roşcată, sub care sunt dispuse alte trei straturi, care conţin pietriş, mortar şi un „paviment” alcătuit din cărămizi sparte pe loc. Printre acestea am identificat un fragment cu o ştampilă L(egio)VM(acedonica)V(arinia), inscripţiile tegulare de acest tip fiind datate între anii 295/325 şi mijlocul sec. IV 2 . În structura pavajului a fost încastrat un canal realizat din cărămizi şi orientat N - S, lat de 0,30 m. Canalul se continuă şi în casetele C7 (unde ocoleşte în mod expres prefurnium-ul camerei cu hipocaust care deservea termele) şi C6, parcurgând în direcţia Dunării un traseu sinuos şi în pantă uşor descendentă. Al doilea aspect, surprins prin demontarea martorului, constă în prezenţa, deasupra rămăşiţelor zidurilor descrise – care probabil fuseseră distruse ca urmare a atacului hunic din primele decenii ale sec. V – a urmelor unei locuinţe din care s-a păstrat parţial podeaua lutuită şi pardosită cu resturi de cărămizi Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010 41 şi ţigle romane. Alături de multă cenuşă, s-a constata şi prezenţa unei mici vetre, amenajată dintr-o ţiglă romană, plasată peste un strat mai consistent de lutuială. Stratigrafic, această locuinţă aparţine nivelului paleobizantin din sec. al VIlea. În spaţiul celor cinci casete, unde s-a continuat adâncirea, rezultate mai notabile au fost obţinute doar în două dintre acestea. În caseta C6, la E de canalul menţionat anterior, care deservea termele, au fost descoperite urmele unui jgheab poziţionat aproximativ perpendicular pe canal, şi păstrat doar pe lungimea de 0,52 m. Este alcătuit din două olane aşezate unul în continuarea celuilalt, cu concavitatea în sus. În punctul unde jgheabul întâlneşte canalul, primul este tăiat şi anulat de celălalt. Acest amănunt indică existenţa, în interiorul cetăţii, a unor construcţii mai vechi, anterioare edificării termelor. În caseta C4, cercetările din anul precedent au condus la identificarea temeliilor unei barăci şi a urmelor unei gropi menajere (din inventarul căreia ne-a reţinut atenţia un fragment de platou acoperit cu smalţ verde-oliv pe care, înainte de ardere, a fost pictată într-o nuanţă mai deschisă, cu litere greceşti, abrevierea numelui Χριστoς), ambele din nivelul paleobizantin. Tot în această casetă a fost atins şi nivelul roman târziu, reprezentat de resturile unui pavaj alcătuită dintr-un strat de cărămizi legate cu mortar. Pe alocuri, peste cărămizi s-a păstrat un strat subţire de lutuială arsă la roşu. Cercetările din acest an au adus două informaţii suplimentare: prima se referă la întinderea suprafeţei pavate, care avea dimensiunile de cel puţin 4,10 x 6,10 m (lungimea sa era probabil mai mare, deoarece pavajul se continua şi dincolo de profilul sudic al casetei; a doua informaţie, este legată de datarea pavajului. În acest sens, o informaţie extrem de importantă ne-a fost oferită de descoperirea unei monede emisă de împăratul Honorius (LRBC, 2571-2579, anii 393-395). În încheiere, considerăm că nu este lipsit de interes să precizăm că cercetările arheologice din anul 2010 au condus la descoperirea, mai ales în arealul casetei C2, a unor numeroase obiecte mărunte, dar extrem de variate şi importante. În lista acestora, din care prezentăm mai jos doar piesele reprezentative, putem include, pe lângă fragmentele ceramice, instrumente chirurgicale (o sondă) 3 , piese de vestimentaţie şi podoabe (fibule 4 , cercei, mărgele), arme (proiectile de balistă, vârfuri de suliţă), multe fragmente de pahare din sticlă (un exemplar păstrând chiar marca producătorului) şi diverse unelte. Din ultima categorie, se remarcă o splendidă fusaiolă lucrată din os, cu diametrul de 3,1 cm, pe care a fost sculptată o figură umană. Note: 1. Săpăturile s-au desfăşurat cu ajutorul studenţilor Universităţii din Craiova, care efectuează aici practica arheologică. 2. O. Toropu, C.M. Tătulea, Sucidava-Celei, Bucureşti, 1987, p. 103 datează-0 acest gen de inscripţii tegulare între anii 295/325 şi mijlocul sec. IV. 3. Pentru analogii, L. Amon, Armamentul şi echipamentul armatei romane din Dacia sud-carpatică, Editura Universitaria, Craiova, 2004, p. 56, 170-171, pl. XLV/5-6. 4. Pe lângă un fragment de fibulă în formă de „bulb de ceapă”, reţine atenţia o fibulă de bronz atipică mediilor romane, pentru care, până în prezent, nu am găsit analogii satisfăcătoare.
Page 2 and 3: Această publicaţie apare cu sprij
Page 5: Cuprins Lista siturilor arheologice
Page 9 and 10: Cronica cercetărilor arheologice d
Page 11 and 12: Cronica cercetărilor arheologice d
Page 13 and 14: transporta apele pluviale spre un b
Page 15 and 16: În S8, c.1-4, a fost surprins col
Page 17 and 18: piatră prinse cu mortar, pare să
Page 19 and 20: 0,65 m lăţime; înălţimea pân
Page 21 and 22: străchini sau vase de bucătărie)
Page 23 and 24: antropice. Acumularea unor astfel d
Page 25 and 26: (maximum 35 cm). Ambele sunt săpat
Page 27 and 28: După trei campanii arheologice, pr
Page 29 and 30: înregistrate de rețeaua rutieră
Page 31 and 32: excavaţia s-a desfăşurat la adâ
Page 33 and 34: funcționalității acestuia, dar
Page 35 and 36: conexate perioadei de utilizare a a
Page 37 and 38: cenuşii lucrate la roată, de fact
Page 39 and 40: Note: 1.Gh. Calotoiu, Contribuţii
Page 41: afirmăm că fragmentele ceramice f
Page 45 and 46: (Starčevo-Criş culture) and to En
Page 47 and 48: La ieşirea din oraşul Gheorgheni
Page 49 and 50: până la construcţia C.A.P şi s-
Page 51 and 52: Săpătura a fost condusă conform
Page 53 and 54: vegetale, ce ar putea să reprezint
Page 55 and 56: izantine flancată de două turnuri
Page 57 and 58: vatră, amenajare identificată la
Page 59 and 60: confirmată de fibula de fier și d
Page 61 and 62: ceea ce este normal pentru marginea
Page 63 and 64: 26001 (+3,68/+3,40 - +3,06 m): stra
Page 65 and 66: lor de verificare până în acest
Page 67 and 68: practicat în jumătatea vestică a
Page 69 and 70: măsură, ace de păr şi ace de cu
Page 71 and 72: the realisation of the repertoire o
Page 73 and 74: faptul că necropolele din sectorul
Page 75 and 76: fost finanţate de la bugetul de st
Page 77 and 78: Prezenţa străzii, intens circulat
Page 79 and 80: SIII si SIV, c.1-5), a fost recolta
Page 81 and 82: Timofte, Adelina Cioinac, Bogdan Gi
Page 83 and 84: Au fost, de asemenea, efectuate tre
Page 85 and 86: sistemul de caroiere a suprafeţei
Page 87 and 88: lângă ceramică şi oase, în cad
Page 89 and 90: Ionel Cândea, Costin Croitoru, Cer
Page 91 and 92: S.A. Luca, D. Diaconescu, A. George
Page 93 and 94:
instalaţiei portuare. A fost ident
Page 95 and 96:
of the site and consisted in finish
Page 97 and 98:
cercetării celui sudic, a relaţie
Page 99 and 100:
acad. Vasile Pârvan, cu prilejul d
Page 101 and 102:
cotă de -4,60 m faţă de nivelul
Page 103 and 104:
Şantierul Poiana Cireşului de la
Page 105 and 106:
fragmente pe nivelul de călcare. P
Page 107 and 108:
fragmente de la un vas de mari dime
Page 109 and 110:
piatră, os şi silex. Există o fo
Page 111 and 112:
A fost amplasată în jumătatea su
Page 113 and 114:
complexul a fost întâi „purific
Page 115 and 116:
fază 1, identificată în zona est
Page 117 and 118:
largă de cca. 2-2,20 m, îngustân
Page 119 and 120:
Abstract In 2010 we finished the di
Page 121 and 122:
C.-M. Lazarovici, Gh. Lazarovici, D
Page 123 and 124:
numit de noi C5, avea drept perete
Page 125 and 126:
a zidului ZY2. Acelaşi raport exis
Page 127 and 128:
SV-NE, un canal roman din piatra, C
Page 129 and 130:
Rezultatele cercetărilor de până
Page 131 and 132:
Subliniem totodată importanţa deo
Page 133 and 134:
ceramic scos la iveală, în epoca
Page 135 and 136:
Tot în zona de NE a săpăturii,
Page 137 and 138:
o serie de periegheze în zona înt
Page 139 and 140:
celor din 1978 (VII-VIII). Cercetă
Page 141 and 142:
stratigrafică; astfel, cultura Cuc
Page 143 and 144:
70. Tărtăria, com. Săliştea, ju
Page 145 and 146:
semifină, bine omogenizată, culoa
Page 147 and 148:
- stratul 2, umplutură modernă di
Page 149 and 150:
apariția materiei prime și a rebu
Page 151 and 152:
- Nivel de prundiş bine tasat ames
Page 153 and 154:
anterioară (L12/2009) şi un nivel
Page 155 and 156:
de 160 m 2 . Pe suprafaţa lor au f
Page 157:
RAPOARTELE DE CERCETARE ARHEOLOGIC
Page 160 and 161:
Cronica cercetărilor arheologice d
Page 162 and 163:
79. Alba Iulia, jud. Alba Punct: Ca
Page 164 and 165:
cercetată, la cote diferite, în f
Page 166 and 167:
85. Botoşana, com. Botoşana, jud.
Page 168 and 169:
foste benzinării, blocul-turn Romt
Page 170 and 171:
Cercetările arheologice preventive
Page 172 and 173:
La S de pivniţă, au fost descoper
Page 174 and 175:
Având în vedere că cercetarea ar
Page 176 and 177:
92. Cerneţi, com. Şimian, jud. Me
Page 178 and 179:
Descoperirile din perioada sec. VI
Page 180 and 181:
- statuetă masculină (fragment) (
Page 182 and 183:
Lista Monumentelor Istorice 2004. S
Page 184 and 185:
şi 2 mm). Din cauza termenelor imp
Page 186 and 187:
În interiorul acesteia s-a descope
Page 188 and 189:
sudică a SXI, aflat în vecinătat
Page 190 and 191:
Ţuţuianu (MCDR Deva), Luciana Iri
Page 192 and 193:
Inventarul funerar: două mărgele
Page 194 and 195:
Cpl19 - Complexul s-a conturat sub
Page 196 and 197:
pigmenţi de cărămidă şi bucă
Page 198 and 199:
zonă, realizata în opus mixtum, s
Page 200 and 201:
Căminului Cultural din localitatea
Page 202 and 203:
Planimetria staţiunii arheologice
Page 204 and 205:
111. Murani, com. Orțișoara, jud.
Page 206 and 207:
esturile unei unelte de fier slab c
Page 208 and 209:
profilul gropii, că aceasta este d
Page 210 and 211:
Valentina, în această zonă semna
Page 212 and 213:
cercetărilor arheologice din anul
Page 214 and 215:
otunjită, un umăr pe care se afla
Page 216 and 217:
un vas de culoare cenuşie din past
Page 218 and 219:
staţia totală, ei constituind axu
Page 220 and 221:
ei nu au fost găsite în SII şi I
Page 222 and 223:
de cărbune şi pământ ars la ro
Page 224 and 225:
cărbune. Pe marginea sudică a fos
Page 226 and 227:
prăbuşindu-se spre zona central-n
Page 228 and 229:
5,50, iar a şanţului C2, în drep
Page 230 and 231:
fragment de silex (lamă) de culoar
Page 232 and 233:
codul 7.5YR4/4 din catalogul Münse
Page 234 and 235:
omogenă, compactă, de culoarea br
Page 236 and 237:
Notă: Petre Beşliu Munteanu, Le b
Page 238 and 239:
adâncimea reală, aşa cum am ară
Page 240 and 241:
Chiar dacă avem de-a face cu o loc
Page 242 and 243:
fost surprins şi un strat de cca.
Page 244 and 245:
pe latura nordică şi nord-estică
Page 246 and 247:
Suprafaţa cercetată: 5,7 m 2 . Ce
Page 248:
RAPOARTELE DE EVALUARE DE TEREN
Page 251 and 252:
141. Adamclisi, com. Adamclisi, jud
Page 253 and 254:
ceramice, cărbune, cărămizi frag
Page 255 and 256:
HST/2006- BEM 20 HST/2006- BEM 21 3
Page 257 and 258:
4. Slava Rusă, jud. Tulcea [(L)Ibi
Page 259 and 260:
5. Şoimeni, com. Păuleni-Ciuc, ju
Page 261 and 262:
Page 263 and 264:
8. Moigrad-Porolissum, com. Mirșid
Page 265:
INDICI
Page 268 and 269:
Page 270 and 271:
Page 272 and 273:
Page 274 and 275:
Page 276 and 277:
Page 278 and 279:
Page 280 and 281:
Page 282 and 283:
Page 284 and 285:
Page 286 and 287:
Page 288 and 289:
Page 290 and 291:
Page 292 and 293:
Page 294:
show all

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?