Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

- Topor dreptunghiular din silicolit, descoperit la m.19/-
1,30 m (G9), cu muchia dreaptă, iar tăişul convex ştirbit. Laturile
şi muchia sunt preparate atent, iar feţele sunt uşor bombate. L =
6,5 cm, l (tăiş) = 4,5 cm, l (muchie) = 4 cm, gr. = 2,5 cm.
- Fragment de lamelă din silex, cu urme de uzură
păstrate pe toate laturile, fiind de culoare neagră. L = 3 cm, l = 1
cm. A fost descoperită în groapa G9 la m.19/-1 m.
- 4 aşchii neregulate din silex de Prut de culoare
neagră descoperite în G9/-1,10/m.20.
- Percutor din bazalt cu urme de tocire (uzură),
secţionat (1/2 pe un plan orizontal perfect, descoperit în G9/-
1,10 m/m.20. Pe partea activă prezintă luciu metalic negricios. L
= 7,5 cm, l = 6,5 cm, gr. = 3,5 cm.
- Nucleu prismatic epuizat, din silex de Prut
(G9/m.20/) descoperit în groapa G9, patinat şi calcinat, ce
păstrează urme de desprinderi lamelare pe verticală. L = 4 cm, l
= 2,2 cm, gr. = 2 cm.
În cadrul campaniei din anul 2010 s-a urmărit
depistarea continuităţii nord-vestice a locuinţelor descoperite în
anii anteriori, dar şi limita vestică a sitului arheologic dolheştean.
Prin realizarea celor două secţiuni, s-a descoperit un nou
material inedit de studiu, respectiv ringul cucutenian din pietre
înroşite, o statuetă masculină întreagă cu însemne de rang
mare (eşarfa din jurul bazinului) şi un topor prelucrat dintr-un
fragment de lemn fosilizat silicifiat.
98. Drobeta-Turnu Severin, jud. Mehedinţi
Punct: Str. Independenţei, nr. 2
Cod sit: 109782.05
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr. 295/2010
Colectiv: Gabriel Crăciunescu – responsabil, Oana Neagoe,
Marian Neagoe, Cristian Manea, Mihai Stîngă (MRPF Drobeta-
Turnu Severin)
Situl de epocă romană este situat în jud. Mehedinţi,
Drobeta Turnu Severin, Str. Independenţei nr. 2, la V de
Biserica cu contraforţi din curtea muzeului.
A fost depistat un amfiteatru de epocă romană, deşi,
după materialul descoperit în anii 1980-1982 când au mai fost
efectuate cercetări în acel loc, a fost relevată o locuire din
feudalismul timpuriu.
Amfiteatrul descoperit parţial se află în partea de SV a
Bisericii cu contraforţi şi a apărut în urma unor lucrări de
amplasare a unor construcţii. Zona pe care se dorea
amplasarea acelei construcţii a mai fost sondată arheologic de
Constantin Stuparu în 1980, dar la muzeu nu se găseşte
raportul acelei intervenţii şi nici domnul Mişu Davidescu,
directorul de atunci al muzeului, nu ne-a putut oferi indicii în
acest sens. Această construcţie se află situată la cca. 200 m de
colţul de SV al castrului Drobeta.
Amfiteatrul a apărut în urma intervenţiei mecanizate,
moment când au fost sistate aceste lucrări şi s-a trecut la
decopertarea zidurilor pe o anumită porţiune. Am încercat să
stabilim traseul zidurilor şi perioada căreia îi aparţin.
În momentul acesta nu avem nici pe departe stabilit
traseul complet al zidurilor şi nici momentul când a fost ridicată
construcţia pentru că cercetarea nu a fost epuizată în nici un
punct. Nivelele superioare ne-au oferit materiale ceramice
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
185
feudale, precum şi două monede de sec. IV p.Chr., o fibulă,
toate din bronz.
În scena XXXIII de pe Columna lui Traian apare,
alături de podul peste Dunăre şi castrul de la Drobeta, un
amfiteatru. Este posibilă o folosire a acestei construcţii, într-o
formă sau alta, în secolele următoare.
Cercetările viitoare trebuie să stabilească stratigrafia
acestei construcţii şi să ducă, în final, la decopertarea şi
conservarea zidurilor. Urmează apoi o expunere a acestora
alături de celelalte monumente romane de la Drobeta. [Gabriel
Crăciunescu]
99. Fulgeriș, com. Pâncești, jud. Bacău
Punct: Dealul Fulgeriş - La 3 cireşi
Cod sit: 24221.02
Autorizația de cercetare arheologică preventivă nr. 4/2011
Colectiv: Lăcrămioara Elena Istina (CMIA Bacău), Daniel-
Constantin David (Şcoala „Nicolae Iorga” Bacău)
În anul 2010, ca urmare a prospecţiunilor arheofizice
întreprinse în 2009 de un colectiv de la Universitatea „Al.I.
Cuza” Iaşi – Platforma de formare şi cercetare interdisciplinară
în domeniul arheologiei – ARHEOINVEST, format din Andrei
Asăndulesei, Diana-Măriuca Vornicu, Bogdan Venedict, Radu
Balaur, Felix-Adrian Tencariu, am întreprins o verificare în zona
nordică-vestică a staţiunii, unde “din analiza datelor
arheogeomagnetice corelate cu fotografiile aeriene din zonă s-a
constatat prezența unei limite de nord reprezentată probabil de
un șanț” 1 .
În data de 12.07.2010, ne-am deplasat pe situl
cucutenian de la Fulgeriş în vederea stabilirii zonei de sondare
a presupusului şanţ sau şanţuri de apărare împreună cu o parte
din colectivul de prospecţiuni din anul anterior: Andrei
Asăndulesei, Diana Măriuca-Vornicu şi Felix-Adrian Tencariu.
După analiza terenului şi a înţelegerii cu proprietarii terenului din
zonă, s-a decis amplasarea unei secţiuni de sondare în zona
nord-estică a staţiunii, pe proprietăţile: Hurlui Lucica şi Fodor
Vasile. În această fază a fost poziţionată o secţiune de 30 m,
câte 15 m pe fiecare proprietate în discuţie.
Finanţarea cercetărilor a fost asigurată de către
Consiliul Judeţean Bacău; forţa de muncă fiind asigurată cu
săteni din satul Fulgeriş, angajaţi cu contract de prestări de
servicii.
După stabilirea zonei de cercetare, am considerat
necesară trasarea a doar 15 m de secţiune, iniţiali, pe
proprietatea nordică, adică a doamnei Hurlui Lucica, situaţie
sugerată de planurile prospecţiunilor din 2009, cu posibilitate de
prelungire a acesteia. În cele din urmă, secţiunea a fost
prelungită de la 15 m la 29 m, atât către N, cât şi către S, în
funcţie de evoluţia cercetării şi a necesităţii prelungirii secţiunii.
Astfel, a fost trasată o secţiune SXI (dimensiuni 29 x 1,5 m,
orientată NV-SE), care a depistat de fapt două şanţuri de
apărare ale staţiunii de la Fulgeriş, suprafaţă care a depăşit
spre nord zona de cercetare prin prospecţiunile realizate în
2009. Numerotarea secţiunii SXI s-a făcut de la 0 la 24, iar
prelungirea nordică cu 5 m de la A la E (pornind de la metrul 0
al trasării iniţiale).
Astfel, în urma cercetării acestei secţiuni au fost
descoperite două șanțuri de apărare, în formă de „V”,
numerotate în ordinea descoperii cu : Ş 1 surprins în partea