Suprafaţa cercetată: 5,7 m 2 . Cercetarea de la Biserica Reformată din Uileacu Şimleului a dus la descoperirea a 5 morminte de inhumaţie, dificil de încadrat cronologic, în absenţa elementelor de inventar funerar. Cercetarea, de mică anvergură, a avut ca scop determinarea cotelor de fundare ale structurilor vizate, în vederea întocmirii proiectului de reabilitare a monumentului. [Horea Pop] 140. Vorniceni, com. Vorniceni, jud. Botoșani Punct: Pod Ibăneasa Cod sit: 39845.02 Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr. 199/<strong>2010</strong> Colectiv: Maria Diaconescu - responsabil, Eduard Gheorghe Setnic, Daniel Ciucălău (MJ Botoşani) In acest an s-au încheiat cercetările <strong>arheologice</strong> preventive din punctul Pod Ibăneasa, sit cu o suprafaţă estimată la cca. 2 ha, afectată de lucrările hidrotehnice pentru prevenirea inundaţiilor, în zona de vărsarea a râului Ibăneasa în Jijia. Situl cucutenian cunoscuse şi anterior deteriorări ce au fost amintite în primele rapoarte preliminare. Prin săpăturile de la Vorniceni nu s-a urmărit cercetarea integrală a aşezării cucuteniene, ci identificarea principalelor vestigii - locuinţe, gropi menajere sau de cult, în suprafaţa aparţinând „Apelor Române”. Cercetările din acest an s-au concentrat în zona de S - V a platoului în vederea eliberării de sarcină arheologică. Secţiunile realizate pe platoul propriuzis şi pe pante se încadrează într-un sistem ce permite identificarea modului de dispunere a locuinţelor în cadrul aşezării, cercetarea zonei centrale a platoului ce coboară în şea şi surprinde o zonă cu un strat gros de pământ negru-măzăros - cernoziom aflat sub stratul arabil , ce ajunge la o grosime de cca. 1 m, suprapunând nivelul cucutenian. Stratul respectiv conţinea foarte puţine materiale cucuteniene. Am căutat o explicaţie acestui fenomen, astfel au fost trasate S21 perpendicular pe S22 spre a observa ce suprafaţă acoperă acest strat de pământ negru, provenienţa sa. De asemenea, urma a fi cercetată şi partea mai înaltă a platoului, în aria căreia se afla L10, identificată în 2003 în S11, locuinţă ce speram că va releva prin poziţia sa unele dintre cele mai interesante aspecte. Cu surprindere am constatat că tocmai această parte a platoului a fost afectată de lucrări antropice iniţiate în 1987 de C.A.P. de atunci, de umplere a gropilor lutăriei aflate în pericol de prăbuşire. In acest scop a fost utilizat un utilaj ce a „ras” inclusiv stratul cucutenian făcând inutilă cercetarea în acest spaţiu. Situl cucutenian de la Pod Ibăneasa a furnizat şi în acest an <strong>2010</strong> materiale semnificative ce îi confirmă importanţa deosebită între aşezările atribuite fazei A-B a culturii Cucuteni. In ultima campanie de săpături <strong>arheologice</strong> au fost trasate şase secţiuni, cinci orientate E - V şi una orientată N - S. Încă de la începutul campaniei, în partea centrală a S21 s-au distins resturile unei locuinţe cucuteniene. L17 - construcţia nu a avut platformă, astfel forma şi dimensiunea acesteia s-a făcut cu oarecare aproximaţie. Totuşi se poate afirma, după materialele răspândite că locuința propriu-zisă avea orientarea E - V. Locuinţa a avut o lungime de cca. 7 m şi o lăţime de cca. 5 m. Drept amenajare interioară a <strong>Cronica</strong> cercetărilor <strong>arheologice</strong> din România – <strong>campania</strong> <strong>2010</strong> 244 fost sesizată o râşniţă mozaicată spartă în 7 bucăţi în capătul de SV al acestei construcţii. Alte două râşniţe de gresie s-au găsit pe latura de E şi NV a locuinţei. Resturi de la pereţii construcţiei s-au prăbuşit peste ceramică pe latura de S şi de E. Lutuieli mărunte cu urme de nuiele, friabile, neuniforme, făcând parte din structura pereţilor se găsesc pe latura de S-V şi N-E, însă cele mai multe apar în zona centrală a locuinţei. Acestea sunt arse de la roşu intens la portocaliu având în compoziţie pleavă şi şamotă. Materialul osteologic în L17 s-a dovedit sărăcăcios. Ceramica descoperită în locuinţă este extrem de fragmentată, aparţine tuturor categoriilor: grosieră, fină, ornamentată prin pictură, inclusiv ceramică de tip „C”. Din inventarul acestei locuinţe putem aminti fragmentele ceramice de la un vas tip amforă de la care lipseşte gura, două statuete antropomorfe, trei percutoare şi diverse alte unelte realizate din silex. Groapa nr. 40 se distinge prin diversitatea şi cantitatea materialelor descoperite. Aceasta apare pe traseul S22, între m. 12-17 fiind poziţionată pieziş pe lungimea acestuia la adâncimea de -1,10 – 3,10. Nu a putut fi cercetată integral, continuându-se în profilul secţiunii. Pe una din laturi are profil neregulat, în trepte, baza albiată. Groapa a fost săpată probabil pentru lutul nisipos folosit la ceramică, apoi a fost utilizată drept groapă menajeră. Conţinutul acesteia se compune din: bucăţi de chirpic, straturi diverse de cenuşă, cărbune, lentile de pământ negru, mai puţin de cel galben, nisip, humă, în straturi succesive, intercalate cu fragmente ceramice, oase de dimensiuni mari, de bovine, câteva gresii. Materialul ceramic din groapă a fost bine conservat datorită mediului oferit de prezenţa cenuşii. Partea superioară a Gr. 40 a fost umplută cu bucăţi de chirpic, resturi de vatră. A fost recoltată o cantitate însemnată de fragmente ceramice, în special de dimensiuni medii, cele mai multe acoperite de calcar. Au fost recunoscute următoarele forme: pahare, vase binoclu, vase suport, capace, vase globulare. Pe lângă ceramică s-au mai găsit: statuete antropomorfe, unelte de os, corn de cerb. Groapa nr. 41 s-a ivit în capătul de E al S22, între m 1,80 şi 3. Privită din profil aceasta are forma unei alveolări, gura circulară, fundul concav. E săpată din stratul de pământ galben murdar şi ajunge în stratul galben de la -1,50 la 1,86 m. Pământul de umplutură e de culoare cenuşie mai ales datorită conţinutului acesteia compus din cenuşă, pământ galben nisipos, suprapus de un strat negru-cenuşiu. Inventarul Gropii 41 cuprinde fragmente ceramice de la capace, vase binoclu, vase suport, bucăţi de vatră fățuită, chirpic, oase, coarne de cerb prelucrate. Groapa nr. 42 a apărut pe traseul S21, în capătul de N, m. 1,70 – 3,60, la o adâncime de 1,70 la 2,15 m. Are formă aproape rotundă în plan, profilul tronconic, pereţii drepţi, baza puţin albiată. Pământul de umplutură este cenuşiu în amestec cu negru cenuşiu. Inventarul gropii e compus din bucăţi de vatră fățuită, chirpic, fragmente ceramice de la vase binoclu, străchini, vase crater, pahare, castroane, vase bitronconice, statuete antropomorfe. Groapa nr. 43 a atras atenţia prin faptul că a apărut la o adâncime foarte mică, la – 0,10 m (datorită lucrărilor antropice amintite) şi ajunge la – 1,40, în S25 în capătul E al S25. Are formă ovală în plan, profilul în trepte, baza sub formă de castron. Pământul de umplutură este brun – cenuşiu cu lentile de cenuşă, nisip murdar, pământ galben. Conţine puţine oase, fragmente ceramice, râşniţă, chirpic, fragmente de la o placă de cuptor, chirpic cu amprente de frunză.
Groapa nr. 44 era situată în apropierea L17, probabil groapa sa menajeră, situată dincolo de capătul de N-E al acesteia. Are forma aproape rotundă, fund uşor albiat, situată la adâncimea de 0,40 – 0,70. Este destul de săracă, sunt puţine resturi menajere: cenuşă, pământ brun-cenuşos, fragmente ceramice, puţine oase, o râşniţă. Pe parcursul desfăşurării cercetărilor <strong>arheologice</strong> am observat că în stratul de cernoziom având o grosime de cca. 1 m, ce a suprapus nivelul cucutenian s-au aflat mai ales fragmente ceramice din pastă neagră – cenuşie, cu striuri în val sau continui, aparţinând culturii Dridu. Dintre piesele deosebite descoperite în acest an putem aminti: două fragmente ceramice cu protome animaliere, o lamă de silex lungă de 17,5 cm, statuete antropomorfe lucrate cu deosebită atenţie, unelte de os şi corn. Multe fragmente de vase sugerează prezenţa în acest sit a unor forme ceramice noi, dovedind creativitatea şi ingeniozitatea artiştilor ceramişti din această aşezare. Descoperirile de la Vorniceni au îmbogăţit repertoriul de forme şi decor ceramic pentru faza A-B, au confirmat existenţa unor caracteristici locale ale aşezării de aici. O parte din piesele întregite au intrat în expoziţia de bază a Muzeului Botoşani. După ce au făcut parte din diverse expoziţii tematice, un număr de vase au fost selectate pentru a participa în expoziţiile externe dedicate neoliticului românesc. Cu siguranţă cercetările de la Vorniceni vor contribui la îmbunătăţirea periodizării fazei de mijloc a culturii Cucuteni. Materialele descoperite în această campanie au fost aduse la Muzeul Judeţean Botoşani pentru a fi restaurate, cercetate. <strong>Cronica</strong> cercetărilor <strong>arheologice</strong> din România – <strong>campania</strong> <strong>2010</strong> 245
- Page 2 and 3:
Această publicaţie apare cu sprij
- Page 5:
Cuprins Lista siturilor arheologice
- Page 9 and 10:
Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 11 and 12:
Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 13 and 14:
transporta apele pluviale spre un b
- Page 15 and 16:
În S8, c.1-4, a fost surprins col
- Page 17 and 18:
piatră prinse cu mortar, pare să
- Page 19 and 20:
0,65 m lăţime; înălţimea pân
- Page 21 and 22:
străchini sau vase de bucătărie)
- Page 23 and 24:
antropice. Acumularea unor astfel d
- Page 25 and 26:
(maximum 35 cm). Ambele sunt săpat
- Page 27 and 28:
După trei campanii arheologice, pr
- Page 29 and 30:
înregistrate de rețeaua rutieră
- Page 31 and 32:
excavaţia s-a desfăşurat la adâ
- Page 33 and 34:
funcționalității acestuia, dar
- Page 35 and 36:
conexate perioadei de utilizare a a
- Page 37 and 38:
cenuşii lucrate la roată, de fact
- Page 39 and 40:
Note: 1.Gh. Calotoiu, Contribuţii
- Page 41 and 42:
afirmăm că fragmentele ceramice f
- Page 43 and 44:
mai fost surprinse urme ale nivelur
- Page 45 and 46:
(Starčevo-Criş culture) and to En
- Page 47 and 48:
La ieşirea din oraşul Gheorgheni
- Page 49 and 50:
până la construcţia C.A.P şi s-
- Page 51 and 52:
Săpătura a fost condusă conform
- Page 53 and 54:
vegetale, ce ar putea să reprezint
- Page 55 and 56:
izantine flancată de două turnuri
- Page 57 and 58:
vatră, amenajare identificată la
- Page 59 and 60:
confirmată de fibula de fier și d
- Page 61 and 62:
ceea ce este normal pentru marginea
- Page 63 and 64:
26001 (+3,68/+3,40 - +3,06 m): stra
- Page 65 and 66:
lor de verificare până în acest
- Page 67 and 68:
practicat în jumătatea vestică a
- Page 69 and 70:
măsură, ace de păr şi ace de cu
- Page 71 and 72:
the realisation of the repertoire o
- Page 73 and 74:
faptul că necropolele din sectorul
- Page 75 and 76:
fost finanţate de la bugetul de st
- Page 77 and 78:
Prezenţa străzii, intens circulat
- Page 79 and 80:
SIII si SIV, c.1-5), a fost recolta
- Page 81 and 82:
Timofte, Adelina Cioinac, Bogdan Gi
- Page 83 and 84:
Au fost, de asemenea, efectuate tre
- Page 85 and 86:
sistemul de caroiere a suprafeţei
- Page 87 and 88:
lângă ceramică şi oase, în cad
- Page 89 and 90:
Ionel Cândea, Costin Croitoru, Cer
- Page 91 and 92:
S.A. Luca, D. Diaconescu, A. George
- Page 93 and 94:
instalaţiei portuare. A fost ident
- Page 95 and 96:
of the site and consisted in finish
- Page 97 and 98:
cercetării celui sudic, a relaţie
- Page 99 and 100:
acad. Vasile Pârvan, cu prilejul d
- Page 101 and 102:
cotă de -4,60 m faţă de nivelul
- Page 103 and 104:
Şantierul Poiana Cireşului de la
- Page 105 and 106:
fragmente pe nivelul de călcare. P
- Page 107 and 108:
fragmente de la un vas de mari dime
- Page 109 and 110:
piatră, os şi silex. Există o fo
- Page 111 and 112:
A fost amplasată în jumătatea su
- Page 113 and 114:
complexul a fost întâi „purific
- Page 115 and 116:
fază 1, identificată în zona est
- Page 117 and 118:
largă de cca. 2-2,20 m, îngustân
- Page 119 and 120:
Abstract In 2010 we finished the di
- Page 121 and 122:
C.-M. Lazarovici, Gh. Lazarovici, D
- Page 123 and 124:
numit de noi C5, avea drept perete
- Page 125 and 126:
a zidului ZY2. Acelaşi raport exis
- Page 127 and 128:
SV-NE, un canal roman din piatra, C
- Page 129 and 130:
Rezultatele cercetărilor de până
- Page 131 and 132:
Subliniem totodată importanţa deo
- Page 133 and 134:
ceramic scos la iveală, în epoca
- Page 135 and 136:
Tot în zona de NE a săpăturii,
- Page 137 and 138:
o serie de periegheze în zona înt
- Page 139 and 140:
celor din 1978 (VII-VIII). Cercetă
- Page 141 and 142:
stratigrafică; astfel, cultura Cuc
- Page 143 and 144:
70. Tărtăria, com. Săliştea, ju
- Page 145 and 146:
semifină, bine omogenizată, culoa
- Page 147 and 148:
- stratul 2, umplutură modernă di
- Page 149 and 150:
apariția materiei prime și a rebu
- Page 151 and 152:
- Nivel de prundiş bine tasat ames
- Page 153 and 154:
anterioară (L12/2009) şi un nivel
- Page 155 and 156:
de 160 m 2 . Pe suprafaţa lor au f
- Page 157:
RAPOARTELE DE CERCETARE ARHEOLOGIC
- Page 160 and 161:
Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 162 and 163:
79. Alba Iulia, jud. Alba Punct: Ca
- Page 164 and 165:
cercetată, la cote diferite, în f
- Page 166 and 167:
85. Botoşana, com. Botoşana, jud.
- Page 168 and 169:
foste benzinării, blocul-turn Romt
- Page 170 and 171:
Cercetările arheologice preventive
- Page 172 and 173:
La S de pivniţă, au fost descoper
- Page 174 and 175:
Având în vedere că cercetarea ar
- Page 176 and 177:
92. Cerneţi, com. Şimian, jud. Me
- Page 178 and 179:
Descoperirile din perioada sec. VI
- Page 180 and 181:
- statuetă masculină (fragment) (
- Page 182 and 183:
Lista Monumentelor Istorice 2004. S
- Page 184 and 185:
şi 2 mm). Din cauza termenelor imp
- Page 186 and 187:
În interiorul acesteia s-a descope
- Page 188 and 189:
sudică a SXI, aflat în vecinătat
- Page 190 and 191:
Ţuţuianu (MCDR Deva), Luciana Iri
- Page 192 and 193:
Inventarul funerar: două mărgele
- Page 194 and 195:
Cpl19 - Complexul s-a conturat sub
- Page 196 and 197: pigmenţi de cărămidă şi bucă
- Page 198 and 199: zonă, realizata în opus mixtum, s
- Page 200 and 201: Căminului Cultural din localitatea
- Page 202 and 203: Planimetria staţiunii arheologice
- Page 204 and 205: 111. Murani, com. Orțișoara, jud.
- Page 206 and 207: esturile unei unelte de fier slab c
- Page 208 and 209: profilul gropii, că aceasta este d
- Page 210 and 211: Valentina, în această zonă semna
- Page 212 and 213: cercetărilor arheologice din anul
- Page 214 and 215: otunjită, un umăr pe care se afla
- Page 216 and 217: un vas de culoare cenuşie din past
- Page 218 and 219: staţia totală, ei constituind axu
- Page 220 and 221: ei nu au fost găsite în SII şi I
- Page 222 and 223: de cărbune şi pământ ars la ro
- Page 224 and 225: cărbune. Pe marginea sudică a fos
- Page 226 and 227: prăbuşindu-se spre zona central-n
- Page 228 and 229: 5,50, iar a şanţului C2, în drep
- Page 230 and 231: fragment de silex (lamă) de culoar
- Page 232 and 233: codul 7.5YR4/4 din catalogul Münse
- Page 234 and 235: omogenă, compactă, de culoarea br
- Page 236 and 237: Notă: Petre Beşliu Munteanu, Le b
- Page 238 and 239: adâncimea reală, aşa cum am ară
- Page 240 and 241: Chiar dacă avem de-a face cu o loc
- Page 242 and 243: fost surprins şi un strat de cca.
- Page 244 and 245: pe latura nordică şi nord-estică
- Page 248: RAPOARTELE DE EVALUARE DE TEREN
- Page 251 and 252: 141. Adamclisi, com. Adamclisi, jud
- Page 253 and 254: ceramice, cărbune, cărămizi frag
- Page 255 and 256: HST/2006- BEM 20 HST/2006- BEM 21 3
- Page 257 and 258: 4. Slava Rusă, jud. Tulcea [(L)Ibi
- Page 259 and 260: 5. Şoimeni, com. Păuleni-Ciuc, ju
- Page 261 and 262: Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 263 and 264: 8. Moigrad-Porolissum, com. Mirșid
- Page 265: INDICI
- Page 268 and 269: Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 270 and 271: Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 272 and 273: Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 274 and 275: Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 276 and 277: Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 278 and 279: Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 280 and 281: Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 282 and 283: Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 284 and 285: Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 286 and 287: Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 288 and 289: Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 290 and 291: Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 292 and 293: Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 294: Cronica cercetărilor arheologice d