13.01.2015 Views

Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

118 Vasile Zaharia 16<br />

repartizarea unei însemnate părţi din disponibilităţile băneşti existente<br />

în economie şi la populaţie şi a <strong>al</strong>tor resurse în ve<strong>de</strong>rea acoperirii, în<br />

princip<strong>al</strong>, a unor nevoi vremelnice sau <strong>de</strong> durată mai în<strong>de</strong>lungată, cu<br />

obligaţia rambursării împrumuturilor la sca<strong>de</strong>nţă sau la cerere şi a plăţii<br />

unor dobânzi pentru folosirea acestora.” 17 Aici, se ţine seama <strong>de</strong><br />

caracterul permanent <strong>al</strong> unor nevoi, în legătură cu care intervine<br />

creditul 18 , astfel că „Deosebirile dintre ele (dintre finanţe şi credit –<br />

preciz.ns., VZ) ţin <strong>de</strong> formele lor <strong>de</strong> manifestare, dictate <strong>de</strong> condiţiile<br />

concrete în care se folosesc, pe câtă vreme asemănările vizează<br />

conţinutul lor, latura c<strong>al</strong>itativă a acestora, esenţa lor” 19 .<br />

Consi<strong>de</strong>răm însă că argumentele aduse în favoarea i<strong>de</strong>ii că<br />

„finanţele propriu-zise şi creditul au aceeaşi menire soci<strong>al</strong>ă: asigură<br />

formarea şi repartizarea fondurilor <strong>de</strong>stinate satisfacerii nevoilor gener<strong>al</strong>e<br />

şi <strong>de</strong>rulării afacerilor”. nu pot să <strong>de</strong>finească – aşa cum susţine autorul lor<br />

– trăsături ce justifică „reunirea finanţelor propriu-zise şi a creditului sub<br />

<strong>de</strong>numirea comună <strong>de</strong> finanţe, finanţele fiind înţelese în sens larg” 20 .<br />

Ne exprimăm opinia că creditul nu poate fi inclus în sfera<br />

conceptului <strong>de</strong> finanţe, întrucît pe lângă obligativitatea restituirii<br />

acestuia, veniturile financiare <strong>al</strong>e entităţilor (publice şi private) au o<br />

corespon<strong>de</strong>nţă în resursele economice re<strong>al</strong>e (materi<strong>al</strong>e, umane,<br />

antreprenori<strong>al</strong>e etc.) care se găsesc în proprietatea publică sau privată,<br />

în timp ce sursele <strong>de</strong> creditare constituite sunt formate din acea parte a<br />

economiilor băneşti temporar disponibile în economie care trebuie<br />

restituite proprietarilor lor.<br />

A recunoaşte i<strong>de</strong>ea că creditul nu se inclu<strong>de</strong> în conceptul <strong>de</strong><br />

finanţe nu înseamnă a subestima rolul acestuia în mecanismul <strong>de</strong><br />

funcţionare a economiei, menirea lui, ci doar a sublinia esenţa lui<br />

diferită şi trăsăturile specifice <strong>al</strong>e relaţiilor pe care le exprimă, în<br />

raport cu conceptul <strong>de</strong> finanţe.<br />

17 C. TULAI, Teorie şi practică financiară. Ghid <strong>al</strong>fabetic, Edit.<br />

„Dacia”, Cluj-Napoca, 1985, p. 136 şi 254; I<strong>de</strong>m, Finanţe, Edit. „Casa Cărţii<br />

<strong>de</strong> Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2007, p. 28.<br />

18 C. TULAI, Finanţe, ..., p. 28.<br />

19 Ibi<strong>de</strong>m, p. 29.<br />

20 Ibi<strong>de</strong>m.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!