Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

3 Cauze şi efecte ale crizei economice actuale... 137
efectelor negative, produse de crizele globale. Se poate consemna că
doctrina „pieţei libere” a fost scoasă din uz şi înlocuită cu o doctrină
„modernă” a „liberalismului corporatist”, care proclamă dreptul
absolut al celor puternici de a dispune nelimitat de mediul economic şi
natural. O asemenea doctrină este „sinucigaşă” pentru ţările aflate în
„subdezvoltare”, iar şansa lor este să se predea marelui capital,
concentrat la nivel naţional şi internaţional.
Cauzele şi efectele crizelor economico-sociale trebuie căutate în
liberalismul corporatist actual, dominant în funcţionarea pieţei
naţionale şi mondiale, care promovează mecanisme şi instrumente,
agresive pentru însuşirea „supraprofitului”, cu consecinţe grave
privind polarizarea societăţii actuale şi redistribuirea efectelor crizelor
economice asupra celor slabi, aflaţi într-o permanentă criză. Pentru
aceasta, este necesară lămurirea unor aspecte metodologice în
cercetarea cauzelor şi a efectelor economice ale crizei globale actuale.
Conceptul de „economie” poate fi cercetat pe cele două
compartimente fundamentale: economia reală şi economia nominală.
Economia reală produce bunuri materiale şi servicii destinate
consumului productiv şi neproductiv, în relaţie directă cu sistemul de
trebuinţe ale societăţii umane. Conţinutul şi structura economiei reale
pot fi distorsionate de funcţionarea economiei nominale, care produce
dezechilibre între cererea şi oferta de bunuri, de regulă postfactum şi
cu pierderi reale de resurse, de costuri şi venituri, pierderi
irecuperabile, cu efecte nocive asupra creşterii economice durabile şi
asupra nivelului de trai şi a calităţii vieţii. Evoluţia economiei realmaterială
presupune o implicare continuă a ştiinţei şi tehnologiei, a
creaţiei umane; ea este un produs social-ştiinţific de mare amploare,
un efort perfect identificabil, fără să conţină elemente „misticoideologice”
ale unor doctrine false.
Economia nominală, ca expresie valorică a celei reale, îşi are
sediul în procesul pieţei, cu structură, mecanisme, instrumente proprii,
în forme diversificate: piaţa bunurilor de producţie şi de consum, a
serviciilor; piaţa monetar-financiară; piaţa titlurilor şi hârtiilor de
valoare, piaţa informaţiilor ştiinţifice şi culturale; piaţa de capital şi a
forţei de muncă etc. Prin convertirea pieţei clasice şi întronarea
„liberalismului corporatist” dominant, concentrarea capitalurilor şi a
avuţiei corporatiste la nivel naţional şi internaţional, piaţa este bântuită