Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

7 Responsabilităţi ale audịtorului financiar în contextul actual 239
1) La nivelul firmelor de audit, în cadrul mediului de lucru se
iau numeroase măsuri, cum sunt:
– se elaborează politici şi proceduri interne referitoare la
identificarea ameninţărilor la adresa independenţei şi la
măsurile de protecţie menite să reducă sau să elimine aceste
ameninţări;
– conducătorii firmelor de audit elaborează politici şi proceduri
prin care se solicită partenerilor şi întregului personal să se
conformeze principiile fundamentale. Partenerii şi personalul
profesional sunt periodic instruiţi în ceea ce priveşte
necesitatea ca aceştia să respecte principiile fundamentale şi
să acţioneze în interes public;
– activitatea echipelor de asigurare este supusă unui sistem de
supraveghere, revizuire şi monitorizarea din partea
conducerii firmelor de audit.
2) Măsurile de protecţie specifice misiunilor, incluse în mediul
de lucru, cuprind:
– consultarea unei terţe părţi independente, cum ar fi a unei
organizaţii profesionale, a unui profesionist contabil, a celor
din guvernanţa clientului, pe probleme de etică profesională;
– implicarea unei alte firme de audit pentru a reefectua o parte a
misiunii;
– măsurile de protecţie luate de client referitoare la numirea
auditului şi mărimea onorariului, la componentele guvernanţei
corporative, la asigurarea cu personal competent, la
procedurile interne de lucru şi control etc.
Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi afectată
într-o gamă largă de cazuri. Codul etic încadrează aceste ameninţări în
cinci categorii de ameninţări: a) de interes propriu; b) de
auto-revizuire; c) de reprezentare; d) de familiaritate; a) de intimidare.
a) Ameninţări de interes propriu. Conformarea cu cele cinci
principii fundamentale a auditorilor sau a celorlalţi profesionişti
contabili în practica publică este ameninţată, dacă aceştia:
– au interese financiare în entitatea pentru care prestează
servicii de asigurare sau au interese comune cu cele ale
clientului de asigurare. Aceste interese pot fi directe sau
indirecte;