13.01.2015 Views

Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

3 Responsabilitate–cunoaştere–acţiune în sociologia... 73<br />

care această şco<strong>al</strong>ă pleca era <strong>al</strong> datoriei <strong>de</strong> a cerceta acele probleme<br />

soci<strong>al</strong>e care se arătau a fi esenţi<strong>al</strong>e pentru acţiunea <strong>de</strong> <strong>de</strong>zlegare şi<br />

îndrumare a lor spre un nivel superior <strong>de</strong> civilizaţie” 4 ) încă din<br />

momentul fondării, (în 1919, la Iaşi) Asociaţiei pentru Studiul şi<br />

Reforma Soci<strong>al</strong>ă, această primă încercare <strong>de</strong> instituţion<strong>al</strong>izare a<br />

sociologiei noastre fiind impusă <strong>de</strong> necesitatea <strong>de</strong> reacţie, în cunoştinţă<br />

<strong>de</strong> cauză, la seria <strong>de</strong> evenimente externe şi interne în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare<br />

în momentul respectiv, cu implicaţii profun<strong>de</strong> pentru statul şi societatea<br />

românească. El sublinia faptul că „lipsa unei cunoaşteri adâncite şi a<br />

aprecierii juste a re<strong>al</strong>ităţii soci<strong>al</strong>e româneşti a fost una dintre cauzele<br />

puternicelor zguduiri din temelie <strong>al</strong>e statului nostru” <strong>de</strong> la cumpăna<br />

veacurilor XIX şi XX (revoluţiile soci<strong>al</strong>e din 1888 şi 1907, criza<br />

financiară din 1900), afirmând că „aproximaţia capricioasă şi<br />

improvizaţia haotică a politicii <strong>de</strong> până acum trebuie să înceteze pentru<br />

tot<strong>de</strong>auna […] Viaţa publică românească trebuie organizată din nou pe<br />

<strong>al</strong>te temelii […]” În consecinţă, era necesară unirea eforturilor tuturor<br />

speci<strong>al</strong>iştilor din domeniul ştiinţelor soci<strong>al</strong>e interesaţi <strong>de</strong> soarta prezentă<br />

şi mai <strong>al</strong>es viitoare a ţării într-o asociaţie cu un „împătrit” scop: <strong>de</strong> a<br />

cerceta complexul vieţii soci<strong>al</strong>e româneşti, <strong>de</strong> a propune reformele care<br />

izvorăsc în mod firesc din aceste studii, <strong>de</strong> a lupta pe toate căile pentru<br />

ca aceste reforme să se înfăptuiască şi <strong>de</strong> a contribui la educarea soci<strong>al</strong>ă<br />

a maselor 5 .<br />

În opinia celor care au a<strong>de</strong>rat la i<strong>de</strong>ea instituţion<strong>al</strong>izării cercetării<br />

soci<strong>al</strong>e în cadrul Asociaţiei pentru Studiul şi Reforma Soci<strong>al</strong>ă, „organizarea<br />

sistematică a muncii <strong>de</strong> cercetare a re<strong>al</strong>ităţii soci<strong>al</strong>e româneşti trebuie şi<br />

poate să formeze o temelie sigură pentru reforma soci<strong>al</strong>ă necesară la<br />

regenerarea <strong>de</strong>săvârşită a statului român, întrucât numai o cunoaştere<br />

exactă a situaţiei <strong>de</strong> fapt poate să îndrume transformarea societăţii<br />

4 H. H. STAHL, Premisele şcolii româneşti <strong>de</strong> sociologie, „<strong>Socio</strong>logie<br />

Românească”, Serie nouă, II, nr. 5-6, 1991, p. 328.<br />

5 D. GUSTI, Apelul făcut în aprilie 1918, cu prilejul întemeierii<br />

Asociaţiei pentru Studiul şi Reforma Soci<strong>al</strong>ă, „Arhiva pentru Ştiinţa şi<br />

Reforma Soci<strong>al</strong>ă”, I, nr. 1, 1919, p. 291.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!