Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

210 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Trenca 12
activitate economică de asemenea amploare; ● evită contactul
personal cu banca, comunicând doar prin telefon, fax, e-mail, sau
prin intermediari; ● încearcă să încheie tranzacţii în mod rapid şi
nebirocratic, neînţelegându-se motivul acestei precipitări; ● refuză să
indice instituţii financiare prin care a derulat anterior alte afaceri; ●
refuză să efectueze o tranzacţie după ce i se cere să completeze un
anumit raport cu privire la aceasta.
Totuşi, dorinţa de a simula originea licită sau de a dismula
originea ilicită a veniturilor generează unele procedee specifice, care
pot fi considerate de cei care sunt implicaţi în activitatea de prevenire,
depistare şi combatere a spălării banilor ca fiind elemente suspecte sau
chiar indicii clare cu privire la încercarea de a ascunde sursa
funcţională a unor venituri.
3. IMPACTUL SPĂLĂRII BANILOR
ASUPRA INSTITUŢIILOR BANCARE
Principalele categorii de risc in domeniul sp[l[rii banilor sunt: ●
Riscul geografic – preponderenţa unui anumit tip de activitate expusă
spălării banilor şi finanţării actelor de terorism într-o zonă geografică; ●
Riscul de ţară – expunerea faţă de ţări care au un sistem legislativ
lacunar sau politici interne neadecvate de prevenire şi combatere a
spălării banilor; ● Riscul de entitate raportoare – existenţa unor sisteme
necorespunzătoare în cadrul entităţii pentru prevenirea şi combaterea
spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism, lipsa unor programe
adecvate de instruire a angajaţilor în scopul recunoaşterii operaţiunilor
care pot fi legate de spălarea banilor sau finanţarea terorismului; ● Riscul
de client – persoane reprezentate prin împuterniciţi, persoane expuse
politic, persoane ce efectuează tranzacţii aparent lipsite de sens din punct
de vedere comercial; ● Riscul de produs – sensibilitatea unui produs
economico-financiar faţă de spălarea de bani sau finanţarea actelor de
terorism; ● Riscul de tranzacţii – sensibilitatea unor operaţiuni,
determinată de factori interni sau externi, respectiv: operaţiuni
preponderent în numerar, operaţiuni repetate cu sume sub limita în lei
sau în valută a echivalentului a 15.000 euro sau alte operaţiuni; ● Riscul
reputaţional – determinat de percepţia nefavorabilă asupra imaginii