Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

318 Alina Daniela Ivanov 4
Pentru a vizualiza mintal această proporţie, facem o altă
comparaţie, mai la îndemână, şi anume. În traficul naţional şi
internaţional, autovehiculele de tonaj greu trebuie să plătească o taxă
de drum mult mai mare decât automobilele personale, pentru că
repararea şoselelor stricate din cauza circulaţiei „tonajului greu” este
mai costisitoare decât reparaţiile făcute pe drumurile pe care circulă
numai maşinile mici.
Marii traficanţi de droguri nu-şi etalează afacerile în văzul
tuturor, iar pentru a-şi justifica viaţa luxoasă fac afaceri prin care să-şi
spele banii murdari (ce aduc, la rândul lor, alţi bani), fac acte de
caritate, dar asta se întâmplă nu din prea mare bunătate, ci „aşa, de
ochii fiscului”.
Cărăuşii drogurilor nu-şi asumă decât responsabilitatea sosirii la
destinaţie a pachetelor încredinţate şi dacă de aici au un câştig cât mai
mare atunci este foarte bine; de multe ori aceştia nici nu au cunoştiinţă
despre conţinutul containerelor.
Dealerii din stradă sunt de cele mai multe ori şi vânzători şi
consumatori de droguri şi este clar că nu-şi asumă nici o
informează AFP, citat de Mediafax. Kilogramul de cocaină este de aproape 50 de
ori mai scump în Statele Unite şi Europa decât în Columbia sau Mexic, a subliniat
ministrul, Genaro Garcia Luna, cu ocazia unui forum internaţional dedicat
securităţii la Ciudad Juarez, oraşul mexican unde au loc cele mai multe crime.
«Preţul unui kilogram de cocaină într-o ţară precum Columbia sau Mexic este de
2.198 de dolari», însă în oraşele din interiorul Statelor Unite sau în Europa se
cumpără cu până la 97.400 de dolari, a declarat el.
«Fără piaţă nu ar exista nici trafic de droguri şi nici violenţă, însă dacă
există cerere va exista şi ofertă», a adăugat el, făcând aluzie directă la Statele Unite,
primul client la nivel mondial pentru cele «845 de tone de cocaină produse anual»
şi provenind exclusiv din America Latină.
În Mexic, războiul între carteluri pentru controlul asupra traficului şi livrărilor
pe piaţa americană s-a soldat cu peste 10.000 de morţi de la 1 ianuarie 2008, în pofida
desfăşurării a peste 36.000 de militari şi poliţişti la nivelul întregii ţări.
[...] Acest consum local viza «0,3 la sută din totalul populaţiei în 1988,
0,4 la sută în 2002 şi 0,8 la sută în 2008», a precizat el.” [CAPITAL online,
Traficul de droguri în SUA generează profituri anuale de 63 de miliarde de
dolari – 27.08.2009, http://www.capital.ro/index.phpsection=articol& creen
=index&id=124209&rss=1 (07.05.2010)]