Departamentul de CercetÄri Socio-Umane al Institutului de Istorie âG
Departamentul de CercetÄri Socio-Umane al Institutului de Istorie âG
Departamentul de CercetÄri Socio-Umane al Institutului de Istorie âG
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
138 Anton Drăgoescu 4<br />
<strong>de</strong> forţe „mistice”, care produc, inventează noi instrumente,<br />
mecanisme dubioase <strong>de</strong> însuşire a „supraprofitului”, care intră în<br />
contradicţie cu mersul firesc <strong>al</strong> economiei re<strong>al</strong>e; se creează v<strong>al</strong>ori<br />
fictive, <strong>de</strong> natură speculativă, <strong>de</strong> redistribuire continuă a unor v<strong>al</strong>ori,<br />
care promovează dominaţia economică şi influenţează activ politicile<br />
soci<strong>al</strong>-economice, la nivel naţion<strong>al</strong> şi internaţion<strong>al</strong>, indiferent <strong>de</strong><br />
consecinţele asupra mediului economic şi soci<strong>al</strong>. În economia<br />
nomin<strong>al</strong>ă, trebuie să i<strong>de</strong>ntificăm cauzele, condiţiile impulsurile majore<br />
<strong>al</strong>e crizelor glob<strong>al</strong>e actu<strong>al</strong>e şi viitoare.<br />
În raport cu economia „re<strong>al</strong>-materi<strong>al</strong>ă”, cea nomin<strong>al</strong>ă se<br />
situează în av<strong>al</strong> şi amonte, pe care o stopează sau o accelerează în mod<br />
nefiresc şi o conduce spre sincope economice şi soci<strong>al</strong>e. Esenţa<br />
economiei nomin<strong>al</strong>e actu<strong>al</strong>e este supraprofitul, preluarea fără<br />
suficientă echiv<strong>al</strong>enţă a veniturilor, <strong>al</strong>ături <strong>de</strong> o redistribuire a lor în<br />
favoarea statului, care şi el <strong>de</strong>vine sursă <strong>de</strong> supraprofit din partea<br />
corporaţiilor; se creează condiţii pentru manifestarea unor <strong>de</strong>zechilibre<br />
între producţie şi consum; printre <strong>al</strong>tele, consumul este stimulat pe<br />
seama veniturilor viitoare incerte, ceea ce crează premisele pentru o<br />
încetinire a producţiei, prin fluctuaţia şi presiunea redistribuirii lor. La<br />
acestea se adaugă mişcările capit<strong>al</strong>ului corporatist spre zone <strong>de</strong> „mare<br />
profit”, cu efecte majore asupra echilibrelor naţion<strong>al</strong>e şi internaţion<strong>al</strong>e.<br />
Marile corporaţii sunt interesate în eliminarea barierelor naţion<strong>al</strong>e; ele<br />
cer libertate <strong>de</strong> mişcare spre zone <strong>de</strong> supraprofit şi resurse, legate <strong>de</strong><br />
pieţe libere, şi care implică negativ politicile şi securitatea naţion<strong>al</strong>ă,<br />
respectiv cea internaţion<strong>al</strong>ă. De aceea, „liber<strong>al</strong>ismul corporatist” este o<br />
„doctrină sinucigaşă” pentru ţările în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare şi ea nu le<br />
oferă nici o perspectivă <strong>de</strong> <strong>de</strong>păşire a sub<strong>de</strong>zvoltării.<br />
Din păcate, UE este o „uniune corporatist-stat<strong>al</strong>ă”, construită pe<br />
principiile, liber<strong>al</strong>ismului corporatist, aflate în contradicţie cu gândirea<br />
economică naţion<strong>al</strong>ă şi soci<strong>al</strong>ă – <strong>de</strong> menţinere a tradiţiilor în cultură,<br />
educaţie şi politică, în consonanţă cu „multicultur<strong>al</strong>ismul”<br />
educaţion<strong>al</strong>, religios şi soci<strong>al</strong>. În cadrul ei, corporaţiile din ţările mai<br />
<strong>de</strong>zvoltate stăpânesc domeniile industri<strong>al</strong>e, bancare, comerci<strong>al</strong>e etc.,<br />
influenţează <strong>de</strong>ciziile comunitare, care <strong>de</strong>vin tot mai fictive, în<br />
favoarea menţinerii unor <strong>de</strong>c<strong>al</strong>aje economice şi soci<strong>al</strong>e, fără să<br />
promoveze încre<strong>de</strong>rea celor care au a<strong>de</strong>rat cu speranţe la UE. Însuşirea<br />
unor doctrine glob<strong>al</strong>izante, care au ca fundament teoretic „liber<strong>al</strong>ismul