Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

274 Andrei Rădulescu 6
internaţional de susţinere a Greciei, la care participă şi Fondul
Monetar Internaţional.
În acest context, unii economişti au reiterat ideea creării unui
Fond Monetar European 5 , o soluţie alternativă pentru statele care
se confruntă cu situaţii critice în ceea ce priveşte finanţele publice.
Trebuie însă menţionat faptul că există deja un mecanism care
guvernează comportamentul finanţelor publice din Zona Euro şi
Uniunea Europeană: Pactul de Stabilitate şi Creştere. Pactul a fost
adoptat la iniţiativa Germaniei, care vroia să se asigure că, ulterior
introducerii monedei unice în Europa, statele membre ale uniunii
monetare nu vor adopta politici bugetare iresponsabile, care să poată
periclita obiectivul Băncii Centrale din Zona Euro: menţinerea
stabilităţii preţurilor.
Pactul consolidează criteriile bugetare de convergenţă stabilite
de Tratatul de la Maastricht. A fost adoptat prin Tratatul de la
Amsterdam (1997), sub forma unui mecanism cu trei piloni: o
rezoluţie şi două regulamente (unul cu privire la mecanismul de
supraveghere şi celălalt cu privire la procedura de deficit excesiv).
Cadrul creat de Pact constă în impunerea de limite în conducerea
politicii bugetare a ţărilor membre ale Uniunii (Monetare) Europene.
Logica Pactului se axează pe bugete echilibrate de-a lungul ciclului
economic, astfel încât să existe suficient spaţiu de manevră pentru
acţiunea stabilizatorilor automaţi în perioadele de creştere şi
recesiune economică.
Cu toate acestea, logica Pactului nu a fost respectată pe
parcursul ultimilor ani. Uniunea Europeană a înregistrat deficit
bugetar în fiecare an în perioada 1980–2009 (în medie de peste 3,3%
din PIB). Cu alte cuvinte, problema finanţelor publice ale Uniunii
Europene este de natură structurală. Cum se poate observa în figura
2, componenta structurală 6 a deficitului bugetar al Uniunii Europene
5 D. GROS şi T. MAYER, Towards a Euro(pean) Monetary Fund,
2010 –http://www.ceps.eu/book/towards-european-monetary-fund
6 Componenta structurală a deficitului bugetar al Uniunii Europene a
fost determinată plin aplicarea metodologiei Hodrick-Prescott (R. HODRICK
şi E. C. PRESCOTT, Postwar U. S. Business Cycles: An Empirical Investigation,
„Journal of Money, Credit and Banking”, 29 (1), 1997, p. 1–16).