Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

7 Responsabilitate–cunoaştere–acţiune în sociologia... 77
binefacerile civilizaţiei moderne” 15 .
Prin această Lege, ca şi prin întreaga sa activitate ştiinţifică,
culturală, politică şi administrativă, D. Gusti a contribuit la
„întrepătrunderea cunoaşterii şi acţiunii sociale” şi, de asemenea, „la
educarea civismului şi activismului social al unor categorii de
intelectuali” 16 .
Dar ideea lui D. Gusti şi a Şcolii sale privind unitatea
cunoaşterii şi acţiunii sociale, precum şi efortul de a o transpune în
realitate n-a constituit un moment singular în sociologia românească
interbelică. Din această perspectivă, se cuvine a fi menţionat şi
Institutul Social Banat-Crişana din Timişoara, conceput ca „un centru
de documentare pentru elaborarea legislaţiei sociale”, a cărui activitate
de cercetare a fost orientată programatic spre probleme de sociologie
aplicată, el impunându-se atenţiei specialiştilor şi publicului mai ales
prin „monografiile de probleme” 17 .
Un alt moment semnificativ din acest punct de vedere, care merită
a fi consemnat mai pe larg, este legat de concepţia şi activitatea lui Ion
Clopoţel 18 . Ziarist şi publicist de vocaţie, şi, deopotrivă, cercetător (de
factură sociografică) şi întemeietor de instituţii de cercetare socială, I.
Clopoţel s-a ghidat în permanenţă în demersul său de cercetare după
ideea unităţii dintre cunoaşterea şi acţiunea socială. El considera, astfel,
că orice reformă, fie ea social-politică, economică sau culturală, era
viabilă numai dacă se baza pe un program izvorât din „pământul
realităţilor”: „[…] niciodată nu va fi posibilă o reformă dacă nu suntem
bine introduşi în sfera de viaţă a poporului nostru. Abia după ce vom
pătrunde cu grijă ştiinţifică complexul de stări reale şi ne vom ancora
sufletul în ele pentru un timp mai îndelungat, vom fi în măsură să vorbim
despre soluţii de îndreptare şi de programe de prefacere aşteptată” 19 .
15 Ibidem, p. 241.
16 I. DRĂGAN, art. cit., p. 84.
17 A. NEGRU, cercetarea socială în Transilvania şi Banat, în: ***
Şcoala Sociologică de la Bucureşti, Maria LARIONESCU (coord.), Edit.
„Metropol”, Bucureşti, 1996, p. 307–308.
18 Ibidem, p. 300–302.
19 *** I. Clopoţel şi „Societatea de mâine”. Antologie şi studiu
introductiv de A. NEGRU, Edit. „Argonaut”, Cluj-Napoca, 2009, p. 91.