Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

68 Vasile Marian 30
randament se întrec a ne convinge de acest lucru, ca şi omologii lor de
pe vremea fondurilor de investiţii ce mai târziu au fost devalizate. Însă,
în ciuda mândriei cu care ne este prezentată orice evoluţie a acestui
randament peste aşteptări, vedem că pensia privată facultativă de 230€,
evaluată, după cum ni se spune, de Comisia de Supraveghere a
Sistemului de Pensii Private (CSSPP) abia dacă ţine pasul cu nivelul
efortului financiar pe care-l face salariatul.
În cazul acestei pensii private facultative, doar de 230€,
randamentul unităţilor fondurilor de pensii rămâne, pentru salariat, o
simplă etichetă, precum sfatul dat de un mare cotidian investitorilor la
FNI. În schimb, pentru asigurator, el (randamentul) este aidoma unui
filon de aur pentru miner.
În baza celor arătate în rândurile de mai sus, la o depunere
lunară într-o bancă vreme de 30 de ani a 1.000 unităţi băneşti (ub) cu
capitalizare lunară a dobânzii de 5% anual se ajunge la 815.536,9 ub,
sumă care ajunge apoi vreme de 15 ani după aceea să susţină o pensie
lunară de 6.547 ub, în condiţiile continuării fructificării soldului ei
anual în tot acest interval de timp (de 15 ani) la acelaşi nivel al ratei
anuale a dobânzii (de 5%). Potrivit acestui calcul, coeficientul mediu
de multiplicare al unei unităţi băneşti economisite este de 6,547.
Mutatis mutandis, pentru o economie lunară de 15% din salariul
lunar mediu brut (de 1.836 lei), de cca 275 lei, salariatul şi-ar putea
asigura vreme de 15 ani un venit mediu lunar de cca 1.804 lei sau cca
430€ (la cursul de 1€ = 4,2 lei), adică exact dublul pensiei privată
facultativă (de 215€).
Asiguratorul obţine un venit egal cu pensia facultativă a
asiguratului vreme de 15 ani în schimbul comisionului de administrare
a cotizaţiilor lunare de 2,5% din valoarea cumulată a acestor cotizaţii
(de 99.000 lei = 275 lei × 12 luni × 30 ani), în schimbul sumei
derizorii de cca 2.475 lei, dar considerată a fi suficientă pentru a-i
acoperii costurile şi a obţine un profit. Practic, din randamentul de 5%,
asiguratului nu-i revine decât vreo 1,4%, iar asiguratorului restul, de
cca 3,6%, adică în jur de 2,5 ori mai mult.
Dacă dăm crezare datelor statistice pe care le oferă asiguratorul
unei pensii private facultative, atunci la o rată medie anuală a
randamentului de 10%, venitul lui în perioada de plată a pensiei ar fi
de aproximativ două–trei ori mai mare decât pensia.