Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

170 Silviu G. Totelecan 8
Deschiderile spre lume a tuturor ţărilor implică adaptarea lor la
riscurile şi oportunităţile derivate din fluxurile („flows”) de bunuri,
servicii, capital, tehnologii şi populaţie, care „are spreading
worldwide”. Prin acestea, la început de secol XXI, cetăţenii EU15
vedeau mai degrabă „jumătatea plină a paharului”, globalizarea
semnificând pentru ei în primul rând posibilităţi multiple de a călători
(67,6% din subiecţii investigaţi în EB55.1), de a găsi slujbe mai bune
şi în altă parte (invocate de 55% din respondenţi). „Ingrediente”
suplimentare – precum înmulţirea bunurilor disponibile pe piaţa
mondială, sporirea varietăţii acestora, dublată de avantajele unei pieţe
globale pentru produsele „naţionale” 10 (gestionate majoritar
corporatist şi tot mai puţin de antreprenori locali mici şi mijlocii 11 ) –
prezentau globalizarea într-o manieră atractivă. Aspecte negative, de
genul: pierderea locurilor de muncă (efectul pervers al creşterii
mobilităţii), accentuarea segregărilor sociale, acutizarea problemelor
legate de mediul de locuit etc., revin acum în prim-plan, ele fiind
secundare (percepţiile negative asupra globalizării fiind în scădere) în
globalizarea de dinainte de actuala criză mondială. Azi, este înfierată
la tot pasul incapacitatea guvernelor naţionale de a gestiona
criza/regresul – sinonimul actual al globalizării, aşa cum până mai ieri
era dezvoltarea/progresul – una dealtfel anticipată de ani buni, dacă e
să „citim” în registrul interpretativ actual statisticile ultimilor ani.
2003: 23). Operaţionalizarea sa naşte însă suficiente controverse, amânând o
eventuală implementare „globală”.
10 Potrivit Eurobarometrului standard din 2001, „54,4% des Européens
estiment que la mondialisation offre plus d’opportunités pour leurs produits,
23,9% ne partagent pas cette opinion et 21,7% ont préféré ne pas émettre
d’avis. Les Danois – 70,5%, les Néerlandais – 69,2% et les Suédois – 68,9%
sont les plus nombreux à exprimer leur accord” (EB55.1 2001:6).
11 Cei mai încrezători în potenţialul antreprenorial local erau belgienii
– 49,6%, danezii – 42,6%, finlandezii – 41,7% sau italienii – 41,5% (sursă:
EB55.1).