Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

230 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşeriu 18
solicitării de fonduri sau pentru a atinge orice alt obiectiv de
marketing” 47 . Principala preocupare a marketingului non-profit este de
a identifica ce au aceste organizaţii de oferit în schimbul solicitărilor lor.
Întrucât obiectul de schimb al organizaţiilor non-profit nu poate fi
specificat în termeni economici, schimburile de acest gen se fac prin
intermediul negocierilor, având ca scop conştientizarea împortanţei
respectivei activităţi, rămânând în plan secundar analiza schimbului
propriu-zis. Pătrunderea şi extinderea marketingului în sectorul nonprofit
evidenţiază multiplele valenţe ale acestuia, recunoaşterea ţelului
său suprem, acela de satisfacere a nevoilor consumatorului eficient.
‣ accentuarea studierii comportamentului consumatorului,
întrucât s-a înţeles deja că marketingul înseamnă satisfacerea nevoilor
oamenilor şi de aceea trebuie înţelese reacţiile pe care aceştia le au
faţă de bunurile şi serviciile oferite. Pentru aceasta, trebuie ştiut: cum
percep consumatorii bunul sau serviciul, ce impresie le face, ce
conduită adoptă şi care sunt factorii ce îi influenţează în adoptarea
unui anumit comportament. Cum acest comportament diferă de la o
persoană la alta şi se modifică în timp şi spaţiu – deoarece oamenii au
preferinţe, antipatii, credinţe, atitudini, valori diferite –, analiza lui
trebuie să fie o preocupare constantă a celor care îşi propun să câştige
clienţi şi apoi să-i menţină. De aceea, se cere ca „managerii să observe
totul din punctul de vedere al consumatorului, să privească firma şi
produsele acesteia prin prisma consumatorului, şi să ia în calcul
necesităţile şi aspiraţiile acestuia” 48 .
Cele patru tendinţe remarcate mai sus ne permit să apreciem că
vom asista în viitorul apropiat la creşterea complexităţii marketingului,
la schimbări în gândirea şi comportamentul producătorilor şi
consumatorilor ce se vor reflecta în modificări de substanţă în ceea ce
priveşte rolul şi scopul marketingului, în statutul acestuia.
Evoluţia teoriei şi practicii de marketing relevă sporirea
interesului public şi privat din partea a tot mai multe organizaţii din
diferite domenii de activitate şi din diverse ţări ale lumii, mai dezvoltate
47 W. G. NIKELS, Marketing Communication and Promotion, 3 d ed.,
J. Wilei & Sons, New York, 1994, p. 444.
48
J. BLYTHE, Comportamentul consumatorului, Edit. „Teora”,
Bucureşti, 1998, p. 10.