Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

218 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşeriu 6
al apariţiei şi dezvoltării marketingului
Ca activitate practică, marketingul a apărut mai întâi în Japonia
(în secolul al XVIII-lea), apoi în SUA (pe la mijlocul secolului al
XIX-lea) şi a început să se contureze la începutul secolului al XX-lea,
devenind semnificativ abia în perioada postbelică 17 .
Apariţia marketingului este expresia unor cerinţe practice
obiective.
„Marketingul îşi are originea în faptul că oamenii manifestă
anumite nevoi şi dorinţe. Atunci când există mai multe produse care
pot satisface o anumită nevoie, alegerea unuia dintre ele este
determinată de conceptele de valoare, cost şi satisfacţie” 18 . În epoca
modernă, cea mai mare parte a acestor produse se obţine prin schimb,
iar totalitatea acţiunilor prin care se realizează aceste schimburi fac
obiectul marketingului.
Noul fenomen, care a provocat mari modificări începutului de
secol, dar mai cu seamă perioadei postbelice, a fost sporirea
dimensiunii întreprinderilor producătoare de bunuri, în care s-au
concentrat factorii de producţie ce au condus pe de-o parte la creşterea
productivităţii şi complexităţii muncii prin apariţia şi dezvoltarea
producţiei de masă, iar pe de altă parte la adâncirea diviziunii sociale a
muncii, la specializarea producătorilor, ceea ce a multiplicat relaţiile
atât între producători, cât şi între producători şi consumatori.
Consecinţa acestui nou fenomen a fost apariţia unei multitudini
de furnizori şi beneficiari, de produse noi şi diversificate, de arii largi de
desfăşurare etc., care au dus la desincronizarea cererii cu oferta;
producătorii nu au mai avut posibilitatea să cunoască nevoile societăţii
pentru produsele lor sub aspect cantitativ, dar nici structural şi temporal,
ceea ce a condus la apariţia stocurilor de marfuri nevandabile în unele
zone şi perioade, iar în altele la lipsa unor produse.
În asemenea condiţii de amplificare a dimensiunilor pieţii, apare
necesitatea cunoaşterii pieţii ca mărime şi structură, ceea ce implică
17 P. F. DRUKER, Management Tasks, Responsabilities, Practices,
New York, Harper and Row, 1973, p. 62; Ph. KOTLER, Marketing
Management, New Jersey, Prentice Hall International Inc., 1989, p. 7.
18 Ph. KOTLER, op. cit., p. 66.