13.01.2015 Views

Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

218 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşeriu 6<br />

<strong>al</strong> apariţiei şi <strong>de</strong>zvoltării marketingului<br />

Ca activitate practică, marketingul a apărut mai întâi în Japonia<br />

(în secolul <strong>al</strong> XVIII-lea), apoi în SUA (pe la mijlocul secolului <strong>al</strong><br />

XIX-lea) şi a început să se contureze la începutul secolului <strong>al</strong> XX-lea,<br />

<strong>de</strong>venind semnificativ abia în perioada postbelică 17 .<br />

Apariţia marketingului este expresia unor cerinţe practice<br />

obiective.<br />

„Marketingul îşi are originea în faptul că oamenii manifestă<br />

anumite nevoi şi dorinţe. Atunci când există mai multe produse care<br />

pot satisface o anumită nevoie, <strong>al</strong>egerea unuia dintre ele este<br />

<strong>de</strong>terminată <strong>de</strong> conceptele <strong>de</strong> v<strong>al</strong>oare, cost şi satisfacţie” 18 . În epoca<br />

mo<strong>de</strong>rnă, cea mai mare parte a acestor produse se obţine prin schimb,<br />

iar tot<strong>al</strong>itatea acţiunilor prin care se re<strong>al</strong>izează aceste schimburi fac<br />

obiectul marketingului.<br />

Noul fenomen, care a provocat mari modificări începutului <strong>de</strong><br />

secol, dar mai cu seamă perioa<strong>de</strong>i postbelice, a fost sporirea<br />

dimensiunii întreprin<strong>de</strong>rilor producătoare <strong>de</strong> bunuri, în care s-au<br />

concentrat factorii <strong>de</strong> producţie ce au condus pe <strong>de</strong>-o parte la creşterea<br />

productivităţii şi complexităţii muncii prin apariţia şi <strong>de</strong>zvoltarea<br />

producţiei <strong>de</strong> masă, iar pe <strong>de</strong> <strong>al</strong>tă parte la adâncirea diviziunii soci<strong>al</strong>e a<br />

muncii, la speci<strong>al</strong>izarea producătorilor, ceea ce a multiplicat relaţiile<br />

atât între producători, cât şi între producători şi consumatori.<br />

Consecinţa acestui nou fenomen a fost apariţia unei multitudini<br />

<strong>de</strong> furnizori şi beneficiari, <strong>de</strong> produse noi şi diversificate, <strong>de</strong> arii largi <strong>de</strong><br />

<strong>de</strong>sfăşurare etc., care au dus la <strong>de</strong>sincronizarea cererii cu oferta;<br />

producătorii nu au mai avut posibilitatea să cunoască nevoile societăţii<br />

pentru produsele lor sub aspect cantitativ, dar nici structur<strong>al</strong> şi tempor<strong>al</strong>,<br />

ceea ce a condus la apariţia stocurilor <strong>de</strong> marfuri nevandabile în unele<br />

zone şi perioa<strong>de</strong>, iar în <strong>al</strong>tele la lipsa unor produse.<br />

În asemenea condiţii <strong>de</strong> amplificare a dimensiunilor pieţii, apare<br />

necesitatea cunoaşterii pieţii ca mărime şi structură, ceea ce implică<br />

17 P. F. DRUKER, Management Tasks, Responsabilities, Practices,<br />

New York, Harper and Row, 1973, p. 62; Ph. KOTLER, Marketing<br />

Management, New Jersey, Prentice H<strong>al</strong>l Internation<strong>al</strong> Inc., 1989, p. 7.<br />

18 Ph. KOTLER, op. cit., p. 66.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!