13.01.2015 Views

Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

31 Filosofia jumulirii şi autori ai acesteia. Câteva gânduri 69<br />

Să nu investeşti <strong>de</strong> la tine mai nimic şi să ai <strong>de</strong> două-trei ori<br />

mai mult pentru fiecare asigurat care pune <strong>de</strong>oparte pentru zeci <strong>de</strong><br />

ani 15% din s<strong>al</strong>ariul re<strong>al</strong>izat <strong>de</strong> el este curat ... afacere sau inginerie<br />

financiară, nu glumă!<br />

Pentru stat, această poveste imor<strong>al</strong>ă – cu un „sac” <strong>de</strong> bani „ţie”,<br />

asigurat, şi doi-trei „saci” <strong>de</strong> bani lui „Ilie” – putea fi o poveste<br />

a<strong>de</strong>vărată şi perenă, dacă lăcomia nu l-ar fi predispus la o gândire<br />

<strong>de</strong>păşită – că nimic nu e surprinzător ce-a făcut şi, prin extrapolare, ce<br />

face el; că e în spiritul timpului să-ţi arogi privilegiul <strong>de</strong> a dispune,<br />

într-o măsură mai mică sau mai mare, <strong>de</strong> anumite bunuri (inclusiv<br />

drepturi) <strong>al</strong>e celor pe care-i guvernezi.<br />

Manevrarea necinstită a unui sistem sau <strong>al</strong>tul <strong>de</strong> pensii ne<br />

în<strong>de</strong>amnă să cre<strong>de</strong>m că asiguratul ar face mai bine, atunci când este<br />

lăsat, să-şi ţină economiile <strong>de</strong>stinate acestui scop într-o bancă, nu să-şi<br />

facă o pensie privată care nu ţine seama <strong>de</strong> cele arătate.<br />

În vreme ce în sistemul bancar <strong>de</strong>punerile şi dobânzile<br />

capit<strong>al</strong>izate sunt garantate (în prezent până la 50.000€), <strong>de</strong> la sistemul<br />

privat preconizat <strong>de</strong> pensii, asiguratul se poate aştepta să primească<br />

doar „v<strong>al</strong>oarea contribuţiilor plătite, diminuate cu pen<strong>al</strong>ităţile <strong>de</strong><br />

transfer şi comisioanele leg<strong>al</strong>e.” Apoi, în vreme ce din sistemul privat<br />

<strong>de</strong> pensii banii economisiţi nu pot fi încasaţi mai <strong>de</strong>vreme <strong>de</strong> ieşirea la<br />

pensie şi doar cu „ţârâita”, dintr-o bancă sau <strong>al</strong>ta (care nu dă f<strong>al</strong>iment)<br />

ei (banii) pot fi retraşi, în mod norm<strong>al</strong>, oricând şi integr<strong>al</strong>. În sfârşit,<br />

cui îi dă mâna să aibă într-o bancă la ieşirea la pensie o acumulare <strong>de</strong><br />

50.000€ sau o sumă în lei echiv<strong>al</strong>entă, atunci poate cheltui lunar în<br />

medie 300÷400€ sau echiv<strong>al</strong>entul în lei <strong>al</strong> acestei sume.<br />

Ca nivel, pensia privată facultativă promisă acuma unui s<strong>al</strong>ariat<br />

este inferioară nu numai venitului care poate fi obţinut lunar prin<br />

sistemul bancar, ci şi pensiei din sistemul public <strong>de</strong> asigurări (Pilonul<br />

I). Pentru 10,5% contribuţie individu<strong>al</strong>ă din s<strong>al</strong>ariul lunar mediu brut<br />

pe economie, pensia privată facultativă este <strong>de</strong> cca 151€ (≈ 1.836 lei ×<br />

10,5% × 215€ : 275 lei), în vreme ce v<strong>al</strong>oarea actu<strong>al</strong>ă a punctului <strong>de</strong><br />

pensie este <strong>de</strong> cca 174€ [≈ 732,8 lei : 4,2 lei (cursul unui €)], adică<br />

mai mare cu cca 15,63% (≈ 174€ : 151€ × 100).<br />

În concluzie, în absenţa unei tradiţii a onorării unor promisiuni<br />

mai mult sau mai puţin mor<strong>al</strong>e făcute în „industria” asigurărilor,<br />

asiguratul rămâne un produs <strong>al</strong> insistenţei agenţilor firmelor <strong>de</strong>

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!