Departamentul de CercetÄri Socio-Umane al Institutului de Istorie âG
Departamentul de CercetÄri Socio-Umane al Institutului de Istorie âG
Departamentul de CercetÄri Socio-Umane al Institutului de Istorie âG
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
136 Anton Drăgoescu 2<br />
În mediul natur<strong>al</strong>, crizele se manifestă în forme diferite:<br />
încălzirea glob<strong>al</strong>ă, restrângerea resurselor energetice, a apei potabile,<br />
<strong>al</strong>ternanţa fenomenelor <strong>de</strong> secetă şi inundaţii, <strong>de</strong>şertizarea unor zone<br />
geografice, cutremure şi reactivarea vulcanică, diminuarea resurselor<br />
<strong>de</strong> hrană ecologică, modificarea agresivă a parametrilor natur<strong>al</strong>i<br />
genetici. Fenomenele natur<strong>al</strong>e, cu impact negativ asupra societăţii<br />
actu<strong>al</strong>e, sunt cauzate <strong>de</strong> agresiunea mecanismelor economice, supuse<br />
criteriilor „economiei <strong>de</strong> supraprofit” ca lege ce guvernează viaţa<br />
economică, care macină mediul şi produce o imensă risipă <strong>de</strong> resurse<br />
prin contaminarea mediului natur<strong>al</strong>, <strong>al</strong>ocarea <strong>de</strong> resurse pentru<br />
mijloace <strong>de</strong> distrugere, utilizarea informaţiilor pentru dominaţie<br />
economică şi politică, toate acestea într-o agresiune continuă asupra<br />
securităţii vieţii oamenilor.<br />
Pe lângă influenţele negative <strong>al</strong>e mediului natur<strong>al</strong>, regăsim<br />
<strong>de</strong>zechilibrele majore proprii <strong>al</strong>e mediului soci<strong>al</strong>-economic, care se<br />
cumulează în mulţimea <strong>de</strong> crize parţi<strong>al</strong>e, glob<strong>al</strong>e, <strong>de</strong> necontrolat, cu<br />
caracter ciclic sau permanent, în condiţiile unei concurenţe extreme,<br />
<strong>de</strong> cele mai multe ori conflictu<strong>al</strong>e, care produc un a<strong>de</strong>vărat „genocid<br />
economic”. Zona <strong>de</strong> manifestare a acestor <strong>de</strong>zechilibre esenţi<strong>al</strong>e este<br />
piaţa, ca formă <strong>de</strong> funcţionare a economiei nomin<strong>al</strong>e, care conţine, în<br />
mod embrionar, promovarea unor instrumente, mecanisme, subtilităţi<br />
<strong>al</strong>e producerii „crizelor economico-soci<strong>al</strong>e”. Nu întâmplător, se<br />
promovează o doctrină a „pieţei libere”, a pieţei care impune legile<br />
mişcării economice, accentuând în practică condiţiile însuşirii<br />
„supraprofitului”. În funcţie <strong>de</strong> cauzele lor, crizele se manifestă în<br />
diferite forme: crize economice <strong>de</strong> supraproducţie şi subproducţie,<br />
crize monetar-financiare, inflaţie şi şomaj, conflicte soci<strong>al</strong>e grave,<br />
crize în educaţie, cultură, administraţie, în relaţiile economice<br />
internaţion<strong>al</strong>e etc. Se pune problema dacă mondi<strong>al</strong>izarea economiei, în<br />
condiţiile extin<strong>de</strong>rii acţiunii legii „supraprofitului”, atenuează<br />
intensitatea crizelor sau produce o contaminare la scară glob<strong>al</strong>ă a<br />
efectelor lor, prelungind durata, dar şi posibilitatea <strong>de</strong>contării<br />
costurilor crizelor, mai <strong>al</strong>es, pe seama economiei ţărilor aflate în starea<br />
continuă <strong>de</strong> sub<strong>de</strong>zvoltare. De aceea, cauzele şi efectele crizelor<br />
trebuie căutate în spaţiul <strong>de</strong> producere a lor şi <strong>de</strong>zvăluirea<br />
mecanismelor <strong>de</strong> propagare, pentru a reduce consecinţele unei<br />
polarizări grave în societatea actu<strong>al</strong>ă, prin redistribuirea inechitabilă a