Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

3 Importanţa gândirii istorice în lumea contemporană 15
scopul unui progres social accelerat. Sublinierea caracterului militant
al Istoriei, a deţinerii de către aceasta a unui rol semnificativ în creaţia
umană din contemporaneitate urma peste tot în Europa o direcţie
pozitivă, privirea înapoi a drumului parcurs însemnând de fapt
căutarea rădăcinilor istorice şi aşezarea acestora la temelia proiectelor
de evoluţie viitoare.
Astfel, un Nicolae Bălcescu formula concis asemenea relaţie
între Istorie (în sens ontologic şi cognitiv), respectiv, creaţia
contemporană, spunând că „Istoria este cartea de căpătâi a unei naţii:
în ea este înscris trecutului, prezentul şi viitorul ei”. Şi este suficientă
o singură exemplificare în acest sens: concluzionând asupra
derulărilor proceselor istorice de la 1848 din Ţările Române, Nicolae
Bălcescu, istoric şi participant la evenimente, concluziona că viitoarea
revoluţie a românilor va trebui să meargă mai întâi în direcţie
naţională, a realizării corpului statal-politic naţional, şi abia apoi în
sensul social, de organizare pe baze moderne, democratice a acestuia.
Nu întâmplător, eforturile elitei politice româneşti s-au îndreptat în cea
de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea pe asemenea coordonate,
reformele socio-economice ale lui Alexandru Ioan Cuza urmând
Unirii Principatelor Române Dunărene din 1859. Iar în prima jumătate
a secolului al XX-lea, după Marea Unire din 1918, s-a realizat
modernizarea accelerată a instituţiilor şi societăţii româneşti în cele
două decenii interbelice, când România a devenit un stat cu
importante rosturi în Centrul şi Sud-Estul Europei.
Este de reţinut apoi experienţa socio-umană din cea de-a doua
jumătate a secolului al XX-lea, când pentru o parte a continentului
european experimentul comunist a introdus o situaţie complicată în
societate. Despre războaie şi experienţe dureroase pentru omenire,
care aduc întotdeauna pierderi de vieţi umane şi materiale, suferinţe
pentru individ, familie, micro şi macro grupuri societale, se afirmă tot