Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

24 Aurel Negucioiu 8
supravieţuirea, atingerea prosperităţii, inovarea, excelarea şi
obţinerea supremaţiei în condiţiile acestei noi realităţi va impune o
dezvoltare şi o intensitate care depăşesc noţiunea de eficienţă. Noua
realitate a epocii prezente va impune cu stringenţă realizările măreţe.
Ea cere deopotrivă împlinirea profesională, îndeplinirea cu pasiune a
sarcinilor de serviciu şi aducerea de contribuţii semnificative în
folosul organizaţiei. Aceste cerinţe se situează pe un plan diferit sau
într-o dimensiune diferită. Ele sunt diferite ca genuri – tot aşa cum
semnificaţia diferă de succes ca gen, nu ca intensitate. Atingerea unui
nivel înalt de geniu şi motivaţie – pe care l-am putea denumi voce –
impune o cu totul altă mentalitate, o gamă nouă de abilităţi şi de
instrumente şi ... o nouă deprindere.” 9
După părerea noastră, această a 8-a treaptă a inteligenţei,
deprindere, metodă sigură, instrument, principiu, denumite de S.
Covey măreţie, este echivalentă cu noţiunea lui Jim Collins de
excelenţă, excelent, Prin excelenţă.
Excelenţa are un câmp de manifestare şi afirmare deosebit de
întins, cuprinzând, după cum s-a mai menţionat, individul, societatea
şi economia ei (entităţile celulare, companịịle, micro, mezo şi
macroeconomia, verigile diviziunii muncii sociale etc.).
Şi impulsurile (într-un fel, cauzele) care împing oamenii,
comunităţile umane şi organizaţiile lor spre excelenţă sunt, după
părerea noastră, următoarele:
• trebuinţele (nevoile), interesele, dorinţele, năzuinţele şi scopurile
oamenilor de a-şi spori bunăstarea, concretizată în ridicarea standardului
de trai, de îmbunătăţire a modului de viaţă şi de ridicare a calităţii vieţii;
• goana permanentă a posesorilor de capital, după profit.
Transformarea profitului în general, a profitului maxim în special în
scopul nemijlocit al producţiei şi al celorlalte activitîţi organizate de
capitalul personificat în proprietarii lor (capitaliştii);
• concurenţa – „executantul” legilor economice în economia de piaţă;
• contradicţiile, dezechilibrele dintre interesele economice ale
actorilor economici, stările conjuncturale ale activităţilor economice la
micro, macro, mezo şi mondo-scară.
9 Ibidem, p. 4 (subl.ns. – AN).