Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

13 Responsabilitatea băncilor în prevenirea şi combaterea... 211
băncii de către clienţi, contrapartide, acţionari, investitori sau autorităţi
de supraveghere. Clienţii, atât cei care au credite, cât şi depozitarii,
precum şi investitorii, vor evita să facă afaceri cu o instituţie a cărei
imagine a fost afectată de suspiciuni sau alegaţii privind spălarea banilor
şi finanţarea terorismului. Pierderea încrederii clienţilor care împrumută
bani reduce profitul din creditare şi creşte riscul portofoliului de credite.
De asemenea, depunătorii pot să-şi retragă fondurile, conducând la o
scădere a fondurilor instituţiilor. Mai mult, fondurile plasate în depozite
de către spălatorii de bani nu pot constitui o sursă sigură pentru bancă.
Mari sume de bani spălaţi sunt adesea subiectul retragerilor neanticipate
din instituţia financiară, atât prin transferuri electronice, cât şi în
numerar, cauzând potenţiale probleme de lichiditate; ● Riscul
operaţional – derivă din organizarea şi funcţionarea sistemelor interne
ale unei instituţii de credit, incluzând sistemele computerizate şi alte
tehnologii. Apariţia riscului operaţional poate fi generat de nerespectarea
prevederilor legale privind prevenirea spălării banilor; efectuarea de
operaţiuni prin împuterniciţi neautorizaţi; operaţiuni efectuate fără
documente cerute de reglementările legale; introducerea eronată de date
privind transferul extern (data valutei, canal bancar etc.); stoparea
plăţilor la băncile corespondente, pentru neindentificarea clienţilor
suspecţi de spălare de bani, fraude interne şi externe, terorism; ● Riscul
de credit – reprezintă riscul asumat de instituţia de credit în cazul
falimentului unuia din clienţi, generat de conjuctura economică dificilă,
starea de sănătate financiară necorespunzătoare a clientului,
nerespectarea prevederilor legii privind modalităţile de obţinere şi
verificare a informaţiilor despre clienţi (persoane fizice şi persoane
juridice), frecvenţa cu care sunt actualizate datele şi informaţiile despre
clienţi, precum şi modalităţile de gestionare a datelor în sistemul
informatic şi absenţa activităţii de supraveghere din partea instituţiilor
abilitate, respectiv a organelor proprii ale instituţiei.
În contextul liberalizării pieţelor pe plan mondial şi a
progreselor tehnologice fără precedent, lupta împotriva spălării banilor
este un demers extrem de dificil.
Pentru protejarea economiei naţionale împotriva consecinţelor
negative ale spălării banilor, autoritaţile statului au iniţiat o serie de
măsuri menite să ducă la intensificarea şi concentrarea eforturilor de
combatere şi limitare a efectelor negative ale acestui fenomen.