Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

204 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Trenca 6
în rapoarte au fost mai mari decât în celelalte trimestre. Plăţile externe
au avut, cu preponderenţă, ca explicaţie „plată avans pentru import de
bunuri” şi „plată după livrare pentru import de bunuri”, iar încasările au
avut ca descriere „încasare după livrare pentru export de bunuri”.
Valoare operatiuni- tranzactii exetrne -euro-2009
1000000000
800000000
813180000
741108000
783670200
889870500
600000000
400000000
200000000
0
Trimestrul I Trimestru II Trimestrul III Trimestrul IV
Valoare operatiuni- tranzactii exetrne -euro
Graficul 4. Situaţie comparativă a sumelor
incluse în rapoartele de transferuri externe.
Pentru fiecare tranzacţie suspectă efectuată, instituţiile financiare
au obligaţia de a transmite Oficiului un raport scris, în forma stabilită de
acesta. Scopul unui raport de tranzacţii suspecte îl reprezintă alertarea
autorităţilor în cazul unei tranzacţii cu indịcii de suspiciune. Activităţile
suspecte au, în general, anumite caracteristici, derivând, de regulă, din
tranzacţii care ies din tiparul obişnuit al clientului şi al conturilor
acestuia. Instituţiile financiare şi personalul acestora trebuie să fie
vigilenţi la activităţile suspecte, caz în care trebuie să urmărească
anumiţi „indici de suspiciune”, cum ar fi: sumele retrase imediat după
creditarea contului, conturile dormante care devin active fără un motiv
apparent, valoarea mare a unor active ale unui client care nu este
compatibilă cu informaţiile despre client sau cu nivelul afacerii.
În privinţa unor astfel de probleme, invocăm un studiu privind
ponderea domeniilor de activitate ale societăţilor pentru care au fost
întocmite rapoarte de tranzacţii suspecte în cadrul Băncii Transilvania,
în anul 2009 (figura 2).