13.01.2015 Views

Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

146 Călina Jugastru 2<br />

Într-o interpretare strictă, prima categorie este reprezentată <strong>de</strong> prejudiciile<br />

nepatrimoni<strong>al</strong>e rezultate din cauzarea unor leziuni fizice, a unor infirmităţi<br />

ori a unor boli, adică <strong>de</strong> prejudiciile corpor<strong>al</strong>e. Este, <strong>de</strong> fapt, o sumă <strong>de</strong><br />

prejudicii, constând în dureri fizice sau psihice, atingeri aduse înfăţişării<br />

persoanei, posibilităţi <strong>al</strong>e acesteia <strong>de</strong> a se bucura <strong>de</strong> viaţă, inclusiv<br />

pier<strong>de</strong>rea anumitor agremente <strong>al</strong>e existenţei încă <strong>de</strong> la o vârstă tânără. Deja<br />

această enumerare evocă princip<strong>al</strong>ele forme <strong>al</strong>e prejudiciilor corpor<strong>al</strong>e.<br />

Nici o clasificare a prejudiciilor nu poate face abstracţie <strong>de</strong><br />

prejudiciul corpor<strong>al</strong> 2 . Viziunea asupra acestuia nu este însă unitară în<br />

doctrina şi jurispru<strong>de</strong>nţa română, iar discuţiile cu privire la înţelesul,<br />

formele şi ev<strong>al</strong>uarea acestui tip <strong>de</strong> prejudiciu sunt <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> a se fi<br />

încheiat şi în literatura străină.<br />

La nivel <strong>de</strong> reglementare, actu<strong>al</strong>ul Cod civil român (din<br />

26.07.1993) nu conţine dispoziţii cu privire la prejudiciul cauzat prin<br />

vătămări corpor<strong>al</strong>e. Art. 998–999 enunţă, simplu: „Orice faptă a<br />

omului, care cauzează <strong>al</strong>tuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui<br />

greşe<strong>al</strong>ă s-a ocazionat, a-l repara”, respectiv „Omul este responsabil<br />

nu numai <strong>de</strong> prejudiciul cauzat prin fapta sa, dar şi <strong>de</strong> acela cauzat<br />

prin neglijenţa sau impru<strong>de</strong>nţa sa.”<br />

Într-un scurt traseu istoric legislativ, menţionăm dispoziţiile<br />

normative relevante în materie. Dreptul feud<strong>al</strong> cunoştea posibilitatea<br />

răscumpărării, în bani ori în natură, pentru daune corpor<strong>al</strong>e; omorul sau<br />

rănirea prin impru<strong>de</strong>nţă ocazionau vinovaţilor plata unor sume <strong>de</strong> bani<br />

sau oferirea unei moşii 3 în favoarea victimei. Codul C<strong>al</strong>imach<br />

cuprin<strong>de</strong>a dispoziţii mai cuprinzătoare, care permiteau repararea<br />

pagubei efective şi „ştergerea pricinuitei necinste” sau „plata lipsitului<br />

câştig”, dacă cel rănit a rămas „neputincios <strong>de</strong> a câştiga” 4 . Formularea<br />

2 Pentru o privire istorică asupra reparării daunelor corpor<strong>al</strong>e în dreptul<br />

francez, a se ve<strong>de</strong>a, <strong>de</strong> pildă J.-G. MOORE, Évolution du droit <strong>de</strong> la reparation<br />

du dommage corporel, în: *** In<strong>de</strong>mnisation du dommage corporel, J.-G.<br />

MOORE (coord.),Gazette du P<strong>al</strong>ais, 3 ème ed., Paris, 2005, p. XI–XII.<br />

3 *** Istoria dreptului românesc în trei volume, I. Ceterchi (coord.),<br />

Edit. Aca<strong>de</strong>miei, Bucureşti, 1980, vol. I, p. 572.<br />

4 A se ve<strong>de</strong>a M. BOAR, Răspun<strong>de</strong>rea civilă petru prejudiciile<br />

extrapatrimoni<strong>al</strong>e (problema reparării daunelor mor<strong>al</strong>e), Teză <strong>de</strong> doctorat,<br />

Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1998, p. 9.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!