Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

132 Emil Pop 12
premisa instituirii şi garantării proprietăţii.
Dimensiunea economică a personalităţii nu se diminuează în
perioada ulterioară. Societatea noastră va rămâne una în care
independenţa economică este o condiţie fundamentală a afirmării
personalităţii. Funcţia economică a societăţii şi culturii dimensionează
şi orientează, astfel, trăsăturile personalităţilor sale în toate perioadele
ei de dezvoltare, fiind o condiţie a acţiunii în toate celelalte domenii.
Ea poate constitui premisa realizării unor ample mutaţii calitative în
toate domeniile, a unor modificări în structura vieţii sociale. În acest
sens, literatura de specialitate (în special Şcoala de la Frankfurt)
manifestă o nelinişte în ceea ce priveşte capacitatea de adaptare din
mers la condiţiile mereu schimbate, observând că societatea
contemporană nu ar fi capabilă să asigure individului o adecvare
corespunzătoare la această dinamică. Una din atribuţiile esenţiale ale
noilor societăţii este tocmai corectarea acestei tendinţe, acestui „şoc al
viitorului”, după expresia lui A. Toffler, în scopul optimizării unor
astfel de tendinţe. Omul, „subiect cognitiv şi agent transformator este
şi subiect valorizator, condiţia existenţială a omului ca relaţie
acţională neputând fi explicată în afara dialecticii raportului
cunoaştere-acţiune-valorizare.” 9
Manifestarea creativităţii ca esenţă a naturi umane se
regăseşte în acţiunea socială, devenită sistem dinamic, deschis,
autoorganizator şi autoreglator. Prin urmare, raportul economic cu
realitatea naturală şi socială poate avea o finalitate civilizatoare,
constituind dimensiunea „civilizatoare” a personalităţii. Ea se
constituie în procesul de umanizare a muncii, conceptul de „muncă”
devenind un concept de bază în înţelegerea structurii personalităţii.
Aceasta nu numai datorită faptului că munca se află în centrul
procesului de antropogeneză, ci şi pentru că munca a constituit şi
constituie o dominantă a vieţii oamenilor.
Munca este factorul civilizator esenţial, deoarece ea reprezintă
matricea creaţiei, manifestându-se sub toate laturile ei: fizică,
cognitivă, socială, axiologică, instructiv-educativă. Dezvăluind
caracteristicile generale ale societăţii contemporane, observăm că
9 Georgeta HĂLĂŞAN, Personalitatea umană, Edit. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1976, p. 60.