13.01.2015 Views

Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

246 Sebastian Spinei 4<br />

gouvernement 11 , care relevă neîncre<strong>de</strong>rea şi chiar ostilitatea sa în<br />

privinţa avocaţilor. În consecinţă, <strong>de</strong>şi a restabilit profesia <strong>de</strong> avocat, a<br />

aşezat-o sub controlul statului, încredinţând Procurorului gener<strong>al</strong><br />

prerogativa <strong>de</strong> a numi Decanul şi membrii Consiliului Ordinului.<br />

Rusia Sovietică a repetat, în primii ani <strong>de</strong> existenţă, experimentul<br />

Revoluţiei Franceze – abolind profesia, c<strong>al</strong>ificându-i pe foştii avocaţi ca<br />

„persoane fără profesie <strong>de</strong>terminată” şi permiţând oricărui cetăţean care<br />

a împlint optsprezece ani să compară în c<strong>al</strong>itate <strong>de</strong> apărător (<strong>de</strong>cretele<br />

din 8 şi 10 octombrie 1918). În foarte scurt timp însă sunt organizate<br />

Colegiile <strong>de</strong> apărători, angajaţi ai statului (<strong>de</strong>cretul din 23 noiembrie<br />

1918) – recunoscându-se prin această măsură <strong>de</strong> parţi<strong>al</strong>ă restauraţie<br />

utilitatea soci<strong>al</strong>ă a funcţiunii <strong>de</strong> asistenţă juridică profesion<strong>al</strong>ă 12 .<br />

La configurarea dimensiunii profesiei şi la recunoaşterea faptului<br />

că în lipsa acesteia o societate nu poate funcţiona au contribuit, fără<br />

îndoi<strong>al</strong>ă, reprezentanţii ei iluştri 13 : Raymond Poincaré 14 , Alexandre<br />

Millerand 15 , Charles Demolombe 16 sau Port<strong>al</strong>is 17 în Franţa; preşedinţii<br />

11 Fraza era integrată în următorul context: Mon Cousin, je reçois un<br />

projet <strong>de</strong> décret sur les avocats. Il n’y a rien qui donne au grand juge les<br />

moyens <strong>de</strong> les contenir. J’aime mieux ne rien faire que <strong>de</strong> m’ôter (a înlătura,<br />

a lipsi – preciz.ns., SS) les moyens <strong>de</strong> prendre <strong>de</strong>s mesures contre ce tas <strong>de</strong><br />

bavards, artisans <strong>de</strong> révolutions, et qui ne sont inspirés presque tous que par<br />

le crime et par la corruption. Tant que j’aurai l’épée au côté, je ne signerai<br />

jamais un décret aussi absur<strong>de</strong>. Je veux qu’on puisse ... etc. (Correspondance<br />

militaire <strong>de</strong> Napoléon I er , pe http://www.stratisc.org/N_3_5.html).<br />

12 A se ve<strong>de</strong>a P. CALAMANDREI, op. cit., p. 43.<br />

13 Trebuie amintită figura legendară a lui Saint Yves (Sant’Ivo, Santo<br />

Ivo), consi<strong>de</strong>rat, în multe ţări din Vestul Europei, patronul şi protectorul<br />

profesiilor juridice, dar în speci<strong>al</strong> <strong>al</strong> avocaturii. Yves Hélory (1253–1303),<br />

breton <strong>de</strong> origine, teolog şi jurist, călugăr franciscan, canonizat în 1347 <strong>de</strong><br />

Papa Clement <strong>al</strong> VI-lea, este evocat ca mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> integritate, rectitudine şi<br />

generozitate, ocrotitor şi apărător <strong>al</strong> celor umili . Despre el se spunea:<br />

advocatus erat, sed non latro, res mirabilis populo (sau, în <strong>al</strong>tă variantă,<br />

Sanctus Ivo erat Brito, advocatus et non latro, res miranda populo).<br />

14 1860–1934, avocat şi om politic, în mai multe rânduri prim-ministru<br />

<strong>al</strong> Franţei, preşedinte între 1913 şi 1920.<br />

15 Etienne Alexandre Millerand (1859–1943), politician soci<strong>al</strong>ist.<br />

Prim-ministru <strong>al</strong> Franţei şi apoi preşedinte (1920–1924).

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!