Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G

200 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Trenca 2
cunoscând că acestea provin din săvarşirea de infracţiuni.” 1
Spălătorii de bani desfăşoară un proces amplu de transformare a
câştigurilor ilicite, prin mişcarea fondurilor, ascunderea urmei şi
disponibilizarea banilor. Pentru a deveni „curaţi”, banii „murdari”
parcurg trei etape (figura 1).
Fig. 1. Etape ale fenomenului de spălare a banilor.
Aceste etape sunt: ● plasarea – etapa în care infractorul
introduce profitul său ilegal în sistemul financiar, de regulă prin
intermediul instituţiilor financiare. Sumele mari de bani sunt împărţite
în sume mai mici, mai puţin suspecte, convertibile în bilete la ordin sau
cecuri, însoţite de fonduri legitime, pentru înlăturarea suspiciunilor; ●
stratificarea – etapa de mutare a fondurilor obţinute ilegal între diferite
conturi, pentru a le ascunde originea. În felul acesta, fondurile sunt
îndepărtate de sursa lor de provenienţă şi pot fi folosite pentru
cumpărarea şi vânzarea de instrumente financiare şi de investiţii, sau pot
fi transferate electronic către alte jurisdicţii; ● integrarea – etapa de
plasare a profiturilor spălate în economia reală. Fondurile reintră în
circuitul legal prin cumpărarea de active reale, acţiuni etc.
În ultimii ani, atât pe plan internaţional, cât şi în România, a
crescut nevoia de a combate spălarea banilor, de a lupta împotriva
1 PARLAMENTUL ROMÂNIEI, Lege (nr. 656 din 07.12.2002)
pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, „M.Of. al României”,
Partea I, nr. 904 din 12.12.2002.