Gacovic Od romanskog stanovnistva do Rumuna Timocana (VII-XVI vek) knjiga III (1)

404 Slavoljub Gacović
Un capitol aparte a fost consacrat culturii materiale si spirituale din
zona Timoceanž, pana la invazia, respectiv stabilirea triburilor slave, masiv,
la sud de Dunžre. Remarcžm aici in mod deosebit, masivul subcapitol III, 1.,
unde se incearcd, pe o documentatie deosebit de consistentš, stabilirea
asezšrilor pe baza parcurgerii unei documentatii cu totul deosebite,
incercndu-se chiar §i o fixare cartografica ale acestora. Urmeazi apoi, in
cadrul aceluiasi capitol, prezentarea aspectelor esentiale ale vietii materiale a
oamenilor §i, mai cu seamž, un foarte aprofundat studiu privind viata
spirituala, respectiv crestinismul din zond, in veacurile de cumpana dintre
antichitate si evul mediu. Credem cž, in fapt, acest capitol, combinat partial
cu ceea ce a fost mai inainte, se putea constitui chiar intr-o tezš de doctorat
de sine statitoare.
Capitolul al IV-lea trateazi diverse aspecte insuménd laolaltd peste
trei sute de pagini. Acum, la forma finala a lucrarii, credem cž ar fi fost mai
bine ca el sž fi fost divizat in doud capitole distincte, primul insuménd
paginile 281-388 (in cea mai mare parte, intrucét unele aspecte sunt reluate
intr-o altd forma si in unele pagini ulterioare) si un alt capitol, de la paginile
389 la 620, ba chiar, poate ci, subparagraful IV.2.6., privind crestinismul,
respectivul paginile 522-620 s-ar fi putut constitui chiar subtitlu, respectiv
intr-un alt capitol distinct, mai ales cž, unele parti de acolo, ca exemplu cea
consacrati mindstirii Lopusnea, a cirei ctitorie este atribuita voievodului
Tarii Romdnesti, Radu cel Mare, poate fi publicati oricind ca un studiu de
sine sttator.
in capitolul IV, asa cum este el in actuala formž, intre paginile 461 si
521, este discutatd o problema cu totul deosebitž, respectiv cea a termenului
de vlah, respectiv a realititii istorice pe care acesta o acopera. Autorul a
intocmit un studiu amplu si variat, ba chiar un inventar al termenului de vlah,
cuprins in diversele surse medievale (pentru documentele sarbesti, o
asemenea documentare a intocmit-0, mai demult, si Anca Tanasoca, intr-un
studiu care, probabil si din vina noastra, doctorandul nu l-a cunoscut).
in concluzia acestor capitole, autorul face afirmatia categorica cč
vlahii sunt „o comunitate de nationalitate romana”, dar pe de altd parte
constatd: ,,vlahii, respectiv roménii, in Serbia sau Bulgaria, nu au trecut
niciodata prin procesul de formare a natiunii modeme, care l-au imprimat
romanii Roméniei in cursul secolului XIX, si in aceasta constd marea
problema a asa numitilor vlahi din Serbia si Bulgaria, care cu greu va fi
vreodatž depdgita. Tot aici gasim si referiri la stricta contemporaneitate si
anume cž romanii din Serbia de rasirit si din Bulgaria invecinata, purtand tot
felul de nume stržine, acasš sau in diaspora in care se afld multi dintre ei:
„mentin cu incapatanare obiceiurile lor, care au respiratia unei profunde
vechimi. Procesul slavizarii a inceput, s-a oprit si ei au ramas vlahi, respectiv
Romanizacija i romansko stanovnistvo Timocke zone (I-XVI vek) 405
roméni, astfel incat se stie precis cine este sarb, bulgar si cine vlah, respectiv
roman”.
Ultimul capitol al lucririi este, in fapt, un studiu interdisciplinar,
insistandu-se in mod deosebit asupra unor probleme de lingvistica,
toponimie si onomastici. $i aici constatdm unele repetitii si completari la
pagini redactate anterior, de exemplu in subcapitolul IIL1.
Concluziile sunt substantiale si intre paginile 745-758 se constituie
in fapt intr-un adevarat rezumat al lucrarii consacrati generatiilor din
antichitate si evul mediu de triitori in zona Timocului pe care autorul i-a
considerat fari ezitare ca apartinind, in proportie covarsitoare, neamului
romanesc.
'Urmeazž apoi masiva sectiune (p.759-803) a literaturii documentare
si de specialitate folosite, literaturd intalnitš, de altfel, aproape integral in
cele aproape 5200 de note, unele masive, aflate practic in subsolul tuturor
celor circa 750 de pagini ce alcžtuiesc substanta tezei de doctorat.
Ne aflam in fata unor lucréri care se constituie intr-o contributie
deosebita la cunoagterea si intelegerea unor momente fundamentale ale
evolutiei societatii roméanesti din proximitatea Roméniei, in dreapta Dundrii,
de la etnogeneza acesteia §i pana la inceputurile turcocratiei. Multe dintre
fatetele unor realitati istorice din veacurile trecute erau deloc sau prea putin
cunoscute.
Lucrarea este origingld ;1 amplu documentatd. Pe parcursul
stagiaturii doctoratului, o parte a el, respectlv peste 200 de pagini, a fost
prezentatž sub formi de referate comisiei de specialisti, care au facut o serie
de observatii si sugestii de care autorul a tinut cont. Poate cž si din motive
obiective, aflandu-se intr-o tarš stržine si fard mijloacele necesare, nu a avut
posibilitatea de a consulta in totalitate literatura romšneascž, insš cred cš
lucršrile esentiale nu i-au scžpat.
Autorul si-a ficut toate studile, de la cele primare la cele
universitare, in limba sirbo-croatd, si ca atare, a avut destule dificultati in
exprimarea cunostinfelor si ideilor sale in mod corect in limba roméng, in
fapt cea maternš a lui, pe care si-a insusit-o insži,, intr-o forma invechitž, si de
ci mai sžracš.
intr-o primš forma, aproape in totalitate, lucrarea mi-a fost inaintatš
astfel incat am avut posibilitatea de a-i face direct pe text diverse observatii
si o serie de sugestii, astfel incét, deoarece a tinut cont de ele in totalitate nu
am de ficut acum mentiuni critice privind forma finalš, exceptand destule
aspecte in fond de amžnunt, nesemnificative, pe care le-am comunicat direct
autorului si de care sunt convins cž va tine seama in continuare in pregžtirea,
globala sau partiald, a lucrérii pentru o forma tiparita, fie in limba roména,
fie in limba sérba.