Aprilie-mai-iunie 2007 - Revista DISCOBOLUL

107
Voci din Exil
G. Racoveanu şi Mişcarea Legionară
Deşi a luat în multe rânduri apărarea Mişcării Legionare a lui
Codreanu, în public şi în scris, pentru care lucru a şi fost
nevoit să se exileze în Germania, George Racoveanu nu a fost
legionar, ci doar simpatizant al Mişcării lui Corneliu Zelea
Codreanu, în anumite limite, definite de el însuşi într-un
articol din 1965:
Întâmplarea face să nu fiu legionar. Când le-am luat
legionarilor apărarea (în 1933) nu cunoşteam dintre ei pe
altul, fără numai pe preotul Duminică Ionescu. Le-am luat
apărarea fiindcă li se făcea nedreptate grea. Apoi am
cunoscut oamenii. Şi, cu timpul, am înţeles fiinţa mişcării
revoluţionare a lui Corneliu Codreanu: cea mai profundă
revoluţie spirituală în viaţa poporului român, de la
creştinarea lui încoace. (Vorbesc de revoluţia lui Corneliu
Codreanu, de el creată, de el condusă şi controlată până în
momentul în care acest control asupra ei a fost, prin "aparatul
de Stat", curmat.) 45
Teme ale gândirii lui G. Racoveanu
Omenia, "frumuseţea cea dintâi" 46, nu este o "anumită virtute",
ci mai degrabă o "antologhie", "un buchet de flori ale
sufletului". Constantele spirituale ale omeniei ar fi:
• iubirea de străini - "Cineva s-ar putea întreba dacă nu
cumva în această revărsare de dragoste a Românului
faţă de omul necunoscut lui nu se pot identifica urmele
45
Din articolul: G. Racoveanu, "La un sfert de veac..." (de la moartea
lui Nicolae Iorga, asasinat de un grup de legionari la 27 Noiembrie 1941),
în: Cuvântul în Exil, Nr. 42/43, Noemvrie-Decemvrie 1965, pag. 4.
Sublinierile aparţin autorului.
46
La Congresul Internaţional de Studii al Societăţii Academice
Române, ţinut la Veneţia în 1961, George Racoveanu a făcut o comunicare
cu titlul: "Omenia şi frumuseţea cea dintâi”, iar în 1964 a publicat o carte cu
acelaşi nume, prefaţată de Mircea Eliade.