Aprilie-mai-iunie 2007 - Revista DISCOBOLUL

DISCOBOLUL
în ce măsură aflăm mai multe despre Bacovia dacă descoperim
geneza Plumbului. Ştim că el, odată, a coborît într-un cavou, a fost
impresionat de acel cavou al unchiului său – asta se ştie, sînt fapte de
istorie literară – dar Plumbul nu este acolo în coborîrea lui Bacovia
în cavou, el putea să nici nu coboare, să fie o primăvară parfumată cu
vibrări de violet. Plumbul sau cavoul erau în el înainte de a coborî
acolo. Dar geneza pentru mine este un fel de cancan al criticii.
Umblăm, ne place să aflăm nişte lucruri despre cum s-a scris o
poezie sau cum a apărut un volum, sau cum s-a dat titlul unui volum
şi aşa mai departe, dar nu cred că are prea mare importanţă.
S.: Dar pentru scriitor? Credeţi că sînt importante aceste întîlniri cu
publicul?
G.P.: Da. Dar ar trebui întrebat scriitorul. Scriitorul este aici, de data
asta, şi noi sîntem cei privilegiaţi.
P.P.: Sînt necesare întîlnirile cu publicul, indiferent dacă este vorba
de un public care ascultă sau este vorba de un public care intervine.
Sau, cu atît mai mult, atunci cînd este vorba de un public care se
implică în discuţie, care pune probleme, care întreabă. Asta e foarte
important pentru un scriitor, deşi asta nu influenţează creaţia, absolut
deloc, pentru că poetul va merge pe structura sa. Poate aici aş putea
să vorbesc despre influenţa criticii. Cronicile care se scriu nu
influenţează un scriitor. Poate îl obligă, aşa cum te obligă un premiu.
Sigur, te obligă la mai multă acurateţe, la mai multă atenţie, poate la
mai multă muncă. Poate că nici asta nu te obligă, spui doar că te
obligă. De fapt, nu cred că este ceva care să poată să îl motiveze pe
poet sau să îl oblige. Singurul lucru care te motivează, care te obligă,
este sinele, încă o dată spun, este trăirea ta. Este inspiraţia, este
starea, starea poetică, starea de dialog. Asta e foarte important. Nu
avem în fiecare zi această stare.
S.: Am dori să trecem acum la analiza unor texte poetice, analiză
care se dovedeşte, în urma discuţiilor de pînă acum, destul de
periculoasă şi ar trebui să ne pună pe picior de egalitate, sau nu –
dacă luăm în calcul cele spuse –, însă noi o să rămînem la crezul
nostru şi anume acela că dumneavoastră ne puteţi spune ceva în
plus. Eu cred că în mare parte din opera scriitorilor pe care i-am
avut invitaţi aici, şi asta vă include şi pe dumneavoastră, încă nu am
intrat, sau nu ştiu daca am intrat, pe uşa bună, pentru că pînă la
240