Aprilie-mai-iunie 2007 - Revista DISCOBOLUL

DISCOBOLUL
romînească, apărută în Biblioteca
pentru toţi, în 1969, vol. I, p.
XLIX). În 1884, probabil, oricum în
jurul datei respective, apărea o
versiune la Galaţi, difuzată prin
librăria lui G. D. Nebuneli (BRM, I,
11975, p. 660). O nouă ediţie,
intitulată Minunata poveste a
iscusitului hidalgo Don Quijote de
Cervantes apărea la Bucureşti în
Editura librăriei Leon Alcaly, în
1904 (BRM, 11976, p. 660), iar în
1910, o altă ediţie, apărută la
Editura „Cartea Românească” a
Institutului de Arte Grafice C.
Sfetea, în 1910, avea titlul Viaţa şi
aventurile viteazului şi nobilului
Don Quijote de la Mancha de
Mihail de Cervantes de Saavedra
(BRM, I, 11977, p. 660).
Desigur ar fi deosebit de
necesar a urmări modul de realizare
grafică a ediţiilor respective şi a
reevalua semnificaţiile şi efectele
lor culturale şi artistice în spaţiul
românesc, pentru a le reaşeza la
adevărata lor valoare în contextul
cultural al continentului.
(Gabriela Mircea)
Zile de lectură ale scriitorilor, la
Haţeg. Cu prilejul sărbătorilor
oraşului Haţeg şi ale Liceului
„I.C.Brătianu” din localitae,
scriitorii Mariana Pândaru, Gligor
Haşa şi Radu Igna au lecturat din
cărţile lor în faţa elevilor, a
profesorilor şi a altor iubitori de
lectură din oraş. Acţiunea face parte
din programul USR „Să ne
cunoaştem scriitorii” din cadrul
288
Filialei Alba-Hunedoara a USR şi se
adaugă altor manifestări de acest fel
din cele două judeţe, ca cele din
Deva, Brad, Abrud, Blaj sau Alba-
Iulia. (Cornel Nistea)
Expoziţii de artă populară. O
interesantă iniţiativă, susţinută şi
finanţată de către Consiliul Judeţean
Alba, a prins contur şi s-a finalizat
la parametrii posibilului sub
îndrumarea unor specialişi etnografi
din Bucureşti şi din Alba Iulia. Este
vorba de expoziţiile de artă populară
din toate zonele judeţului Alba
organizate de obicei pe lânga
căminele culturale sau în alte locaţii,
care adună nu de puţine ori
exponate de o deosebită valoare
etnografică, unele dintre acestea
având valoare de patrimoniu.
Iniţiativa, lăudabilă, are mai multe
câştiguri, în primul rând că s-a
activat interesul unor oameni, de
obicei vârstnici, faţă de valorile
tradiţiei etno-folclorice din judeţ,
conştienţi de nevoia salvării acestor
creaţii şi a punerii lor în valoare
deocamdată prin aceste expoziţii,
care pot constitui nuclee ale unor
viitoare muzee etnografice. Ba, în
unele locuri, a şi apărut interesul
pentru refacera unor gospodării
ţărăneşti cu specificul local, care
evocă o străveche siritualitate
romănească. (Cornel Nistea)
În România literară, nr. 24 din
luna iunie a.c., Ion Simuţ scrie
despre prozatorul şi teoreticianul
optzecist Gheorghe Crăciun. Îl