Aprilie-mai-iunie 2007 - Revista DISCOBOLUL

75
Voci din Exil
de acest tip şi la om, cel care a indetificat cultul Şarpelui Glykon în
statuia descoperită la Constanţa.
Citeam mult. Basmele Românilor de Ispirescu sau culegerea de
basme aromâne tiparită de George Murnu, în colecţia Cartea Satului.
Toată literatura cu partizani, «Amintirile unui partizan» de Ignatiev
era cartea cu copertă albastră pe care o purtam în ghiozdan, pentru a
o înlocui uneori cu «Copiii Căpitanului Grant» sau cu «Minunata
călătorie a lui Nils Hölgersson în Suedia», opera cea mai populară a
Selmei Lagerlöf. Visam să am o pará ca să evit scufundarea oraşului
blestemat de pe ţărmul mării, să zbor deasupra României cu unul
dintre gînsacii cei voinici pe care îi îndopa Mama Lenca, străbunica
mea sălbatică şi blîndă, în pivniţa casei din Sighişoara, făcînd să
lunece pe gîtul alburiu -gestul prelung mîngâietor dar hotărît al
mâinii sale nervoase, pergamentoase - boabele umede de porumb.
Dar mi-au fost recomandate timpuriu şi cărţi de filosofie, cam
pe la 14 ani, de neuitatul meu meditator la matematici, Atanasie
Popa, fost preot şi specialist în carte veche. Ca să iau cărţi de la el
străbăteam, în 1954 şi 1955, Clujul în diagonală, de pe Donath spre
strada 11 Iunie, din cartierul Andrei Mureşan. Mă cutremuram cu
Emil Cioran a cărui «Schimbare la faţa a României» are, cred,
destinul unei cărţi de căpătîi, tocmai fiindcă exagerează, sau
geometrizam excesul cu «Mathesisul sau bucuriile simple» ale lui
Noica. Dar lecturile mele eclectice şi fără hotare erau. Citeam
ungureşte aventuri vînătoreşti, imaginarele călătorii exotice ale lui
Donászi Ferenc, franţuzeşte romane de duzină, traduceri bîlbăite din
Colecţia celor 15 lei a lui I. G. Hertz, Cei trei cercetaşi, dar şi
Sadoveanu, biografiile Stefan Zweig, romanele lui Jakob Wasermann
- trilogia «Cazul Maurizius», «Etzel Andergast», «A treia existenţa a
lui Joseph Kerkhoven» sau Cronin, «Citadela», «Castelul
pălărierului». Caut o veche lectură (şi regăsesc acum), un roman
bizar scris de Theodor Kröger, despre «Un sat uitat» locuit de huni
undeva în Siberia. Am găsit recent indicaţii despre original : Das
vergessene Dorf, Pröpyläen-Verlag, Berlin 1934, ISBN 3872300261.
Autorul era născut la Sankt-Petersburg.
Atunci am descoperit că Noica era şi traducător pentru Colecţia
lui Hertz. Dacă nu mă înşel el este traducătorul unei roman de Jack
London, «Rătăcitor printre stele».