Aprilie-mai-iunie 2007 - Revista DISCOBOLUL

DISCOBOLUL
întrucât cea mai mare parte a proceselor noastre poartă amprenta
inconştientului, iar gândirea conştientă e o excepţie, nu o regulă
(Nisbett, 1977, Lewicki, 1986, Miclea, 1999).
Într-o epocă în care psihologia îşi căuta identitate, Lucian
Blaga “a simţit” cu harul său creator, căci omul e un mister, iar
aleanurile sale metafizice nu se regăsesc doar dincolo de sine, cât
mai ales în propria sa configuraţie.
Inconştientul individual – ca parte a eului colectiv – dă sens şi
armonie existenţei. Plăsmuirile cu adiere creatoare îşi au sursa în acel
topos al psihicului, pe care insul nu-l poate cuprinde în revelaţiile
sale, fiind un mister pe care biata conştiinţă atât de temporară îşi
varsă lacrimi de neputinţă. La sfârşitul opusculului Orizont şi Stil din
Trilogia culturii, Lucian Blaga realizează, în limbaj propriu, o
sinteză asupra funcţiile inconştientului: “Inconştientul ni se
descoperă ca o realitate psihico-socială, statornicită în orizonturi,
care îi aparţine, funcţionând suveran după propriile norme, graţie
unei închegări de atitudini, accente şi năzuinţe, puternic constituite,
şi care împrumută conştiinţei individuale suportul conţinutului şi
neştiute legături cu colectivitatea. Căci, prin orizonturile inconştiente
şi prin matricea stilistică suntem într-o măsură, cum nici nu visăm,
ancoraţi într-o viaţă anonimă”. Rostirile sale artistice sunt plăsmuiri
noologice.
Bibliografie
1. Bădescu, Ilie, Noologia, Editura Valahia, Bucureşti, 2002.
2. Băncilă, V., Lucian Blaga, energie românească, Colecţia Gând
Românesc, Cluj, 1938.
3. Blaga, Lucian, Testamentul editorial /Lucian Blaga despre el
însuşi/, în Opere, vol. 8, Trilogia cunoaşterii, Editura Minerva,
Bucureşti,1983.
4. Blaga, Lucian, Aspecte antropologice, Editura Facla, Timişoara,
1976.
5. Blaga, Lucian, Orizont şi stil, în Opere filosofice, Editura Minerva,
Bucureşti, 1985.
6. Blaga, Lucian, Trilogia culturii, Editura pentru literatură,
Bucureşti, 1969.
170