Aprilie-mai-iunie 2007 - Revista DISCOBOLUL

- E interesat cititorul de poezia acestei generaţii?
123
Repere literare
- Poezia generaţiei optzeciste n-are publicul numeros pe care l-a
avut generaţia şaizecistă. Cauzele sunt multiple: în postmodernism,
poezia a pierdut tronul în favoarea prozei, cartea de poezie apare în
tiraje confidenţiale şi nu are difuzare, modelul optzecist de poezie
este considerat minor etc. Probabil, cititorul de poezie nu se regăseşte
în acest model de poezie, oricît de interesant ar fi el.
- Care este realitatea ta ? Ce semnificaţie are oraşul în poezia ta
ultimă?
- Realitatea poeziei mele este oraşul. Altă realitate este biblioteca.
În poezia mea ultimă din volumul Viaţa şi opiniile profesorului
Mouse, nu este vorba de un oraş abstract ci concret, care are un
nume, Sibiul, cu atmosfera lui medievală atît de poetică, în care simţi
că poţi evada din timp în legendă. Sibiul a fost şi rămîne centrul
magic al existenţei mele.
- Când ai simţit nevoia să ocoleşti metafizicul?
- Oricît de mult am vrea să ocolim metafizicul, el apare de te miri
unde şi cînd. Poezia mea nu este antimetafizică, deoarece metafizicul
scapără chiar şi în banalitatea existenţei cotidiene. Fără conştiinţa
unui orizont metafizic, viaţa noastră – şi, prin urmare, poezia – ar fi
lipsită de sens.
- Cum stăm cu biografismul, în tot ce ai scris până acum?
- Biografismul are o pondere importantă în substanţa poeziei mele,
dar datele sunt transfigurate literar.
„Lumea de azi este o enormă bibliotecă. În fiecare lucru,
chiar şi în cel mai banal, poţi citi o poveste. În sensul strict
însă, biblioteca este o Mater a poetului postmodern”