Aprilie-mai-iunie 2007 - Revista DISCOBOLUL

DISCOBOLUL
un factor în mai mare măsură sieşi suficient decât e conştiinţa. Ar fi
foarte exagerat să afirmăm că inconştientul e un cosmos; el e totuşi
ceva ce aduce a cosmos” 8 . Din noua perspectivă, arhitectura
sistemului filosofic blagian îşi are temeiul în categoriile
inconştientului, gazdă a “matricei stilistice”: “ţinta noastră este să
punem în lumină factorii inconştienţi, care stau la temelia
fenomenului stil. Stilul este rezultatul unor factori multipli,
discontinui, de expresie categorială, care alcătuiesc o matrice
stilistică, cu cuibul în inconştientul omului” 9 .
Mi se pare limpede punctul de vedere al filosofului:
inconştientul este axul existenţei omului, este acea “diferenţială
divină”, partea genetică prin care omul e parte a Marelui Anonim.
Numai “omul deplin” (cel capabil de revelare) dispune de inconştient
cognitiv, iar o asemenea înzestrare ţine de şansa “revelării
misterelor”. De acest imbold ascultă Blaga “atunci când invocă
necesitatea elaborării unei noologii abisale, adică a unei doctrine
care să-i permită explorarea în profunzime a acelor factori care ţin de
structuri fundamentale ale fiinţei umane” 10 . Dezghiocarea misterelor
e starea reală a omului luciferic, iar instrumentul ţine de categoriile
abisale, cu care “omul deplin” operează. Organizate într-o “matrice
stilistică”, având “cuibul în inconştientul omului”, acestea sunt
“categorii ale spontaneităţii plăsmuitoare” 11 .
Grafia structurii spiritului uman, prezentată în eseul Orizont şi
stil are o justificare pozitivă prin aşezarea inconştientului într-o
poziţie favorizantă faţă de conştiinţă. Prin intermediul categoriilor
abisale (d), inconştientul spiritului uman (B) sondează/ cunoaşte/
revelează orizontul misterului (M), aşezat dincolo de lumea dată,
concretă (L). Produsele revelării misterului sunt manifestările
creatoare ale omului. Ele poartă pecetea stilistică, o formă de
impregnare a produselor zămislite cu zestrea structurată în
8 Ibidem, p. 83.
9 L. Blaga, Op. cit., p. 335.
10 L. Gavriliu, op. cit., p. 45.
11 Lucian Blaga, în Geneza metaforei şi sensul culturii, identifică lista
categoriilor matriciale.
166