Aprilie-mai-iunie 2007 - Revista DISCOBOLUL

167
Teme la alegere
inconştient individual, dar parte a inconştientului colectiv 12 . Prin
“matricea stilistică”, formulă metaforică pentru ceea ce psihologii
actuali numesc “inconştientul colectiv”, Lucian Blaga a identificat
un fenomen: ea, matricea stilistică, reprezintă memoria ereditară cu
posibilităţi de reprezentare. Forţe ascunse în inconştientul individual
renasc şi activează comportamentele prin care ne manifestăm în
clipele atât de ciudate ale vieţii noastre.
Oamenii au exprimări existenţiale naturale (securitate, hrană,
sex) şi aspiraţii superioare. În prima categorie, Blaga aşază omul
paradisiac, iar în a doua omul luciferic, cel “deplin”, capabil de
cochetare cu misterul, zgândărit de neliniştea inconştientului. Acesta
este insul superior, construind cultură şi accelerând mutaţia
ontologică a speciei. Paradisiacul este dominat de arhetipuri
(“cristalizarea unor experienţe în circuitul biologic – instinctiv în
orizotul lumii sensibile”) 13 , în timp ce Lucifericul este înzestrat cu
harul mutaţiei, prin revelarea misterului în creaţii stilistice şi de
cultură (mituri, teorii, arte, concepte morale). Omul plăsmuitor se
justifică pe sine însuşi în postura de “diferenţială divină”. El creează
mistere “la fiecare pas”, căci, ridicând zăgazurile inconştientului,
zvâcnirile se convertesc în înfăţişări stilistice. Râvneşte să-l
“detroneze” pe Creatorul ontologic, dar are sentimentul tragic – de
tip sisific – al copierii, doar al copierii faptelor acestuia: “creaţia este
al doilea surâs al tragediei noastre” 14 . Izvorul creaţiei se află în
inconştientul său, care are în structură zestrea ereditară colectivă, un
fel de “moştenire arhaică”, sedimentată în fiecare.
Lucian Blaga anticipează filosofic rolul inconştientului în
viaţa psihică, identificând implicaţiile acestuia în plăsmuirile
culturale. Acestea poartă pecetea stilului, “a cadrului în care se
manifestă orice fenomen creator şi care îşi are izvorul în locuri de
necercetat” 15 . Dar ascultaţi ce spune filosoful: “unul şi acelaşi stil se
12
“Matricea stilistică” este pecetea unui complex de factori inconştienţi,
care amprentează creaţiile unui individ sau ale unei colectivităţi.
13
L. Blaga, Aspecte antropologice, Editura Facla, Timişoara, 1976, p. 172.
14
Lucian Blaga, Încercări filosofice, ediţie de Anton Ilica, Editura Facla,
Timişoara, 1977, p. 45.
15
Cassian M. Spiridon, Orizonturi duble (I), http://convorbiriliterare.dntid.ro.html/
(accesat 15.04. 2007)