Aprilie-mai-iunie 2007 - Revista DISCOBOLUL

DISCOBOLUL
istorisire, cea a lui Jacques şi a fiului Bigre, Jacques este cel care îşi
înşală prietenul abuzînd de bunăvoinţa Justinei; în cea de-a doua,
Stăpînul este înşelat de Agathe şi Cavalerul de Saint-Ouin; în cea dea
treia şi ultima, Marchizul des Arcis şi Doamna de La Pommeraye
se înşală reciproc, pe rînd, în feluri diferite 52 .
52
În romanul lui Diderot, cu întreruperile de rigoare, prima istorisire este
cea a Hangiţei despre Marchizul des Arcis şi Doamna de La Pommeraye,
urmată de pierderea fecioriei lui Jacques şi de aventura Stăpînului. Le
prezentăm pe scurt în rîndurile următoare.
Marchizul des Arcis intră într-o relaţie cu „o văduvă cuminte, de familie
bună, cu avere şi cu tilu nobil”. Renunţă la toate legăturile de pînă atunci şi
este gata s-o ia de nevastă, însă, din precauţie, Doamna de La Pommeraye
nu este de acord, chiar dacă, după multe insistenţe, acceptă legătura. Cîţiva
ani mai tîrziu, marchizul simte nevoia de noutate şi prietena lui îşi dă
seama. Cu diplomaţie, organizează răzbunarea angajînd două femei, mamă
şi fiică,doamna şi domnişoara d’Aisnon, de familie bună însă, sărăcite în
urma unui proces şi obligate să practice prostituţia, fără vocaţie. Fiicei i se
cere să-l cucerească pe marchiz, lucru care se şi întîmplă şi devine în cele
din urmă soţia lui. Răzbunată, după căsătorie, Doamna des Arcis dezvăluie
vicleşugul crezînd că totul se va sfîrşi prost. Marchizul, îndrăgostit, o iartă
pe soţia lui în vreme ce mama îşi sfîrşeşte zilele într-o mînăstire. (pp. 110-
161).
Jacques, al cărui naş este meşterul Bigre, „cel mai vestit rotar din sat”, îl are
drept prieten pe fiul acestuia. Pe la şaptesprezece-optsprezece ani, amîndoi
se îndrăgostesc de aceeaşi fată, cusătoreasa Justine. Bigre-fiul îşi are patul
în chiţimie unde se ajunge pe o scăricică, tatăl în fundul dughenei. Cînd
acesta din urmă adoarme, Justine urcă la Bigre-fiul unde rămîne pînă la
revărsatul zorilor cînd coboară pe furiş. Într-o dimineaţă, trezindu-se mai
tîrziu, Justine nu mai poate coborî fără a fi văzută şi rămîne în chiţimie. Fiul
merge unde-l trimite tatăl său, după care se întîlneşte cu Jacques şi-i cere
ajutorul. Acesta îi promite să-l scape de belea cu condiţiasă-i lase cît de
mult timp la dispoziţie. Ajuns la locuinţa naşului său, finul pretinde că e
obosit şi merge să se odihnească în aceeaşi chiţimie unde, fireşte, profită de
favorurile Justinei. Cei doi reuşesc în cele din urmă să scape de bănuielile
fiului Bigre care se consideră tatăl copilului căreia Justine urmează să-i dea
naştere (pp. 202-213).
Cavalerul de Saint-Ouin (Kundera modifică o literă în numele personajului
botezîndu-l Saint-Ouen), prietenul intim al Stăpînului, pare că doreşte să-l
ajute pe acesta să intre în graţiile Agathei, fiica unor mic-burghezi, ca pînă
190