Aprilie-mai-iunie 2007 - Revista DISCOBOLUL

217
Teme la alegere
scenariile de film. Desigur însă că şi naraţiunea este adaptată acestor
norme. Putem identifica „cadrele”, acolo unde se insistă pe
descrierea amănunţită a spaţiului (camerei de filmat în fond, nu-i
scapă nimic). Mişcarea personajelor deasemenea pare afectată,
încetinită întrucâtva. Iar povestirea devine în acest caz mai seacă
parcă, mai lipsită de înflorituri, tocmai pentru a nu se scăpa din
vedere detaliile esenţiale redării optime a mişcării.
Motivul dezrădăcinării apare în mod frecvent în opera lui
Nedelciu. O serie întreagă de personaje suferă de o neadaptare la un
mediu nou. Criza însă, este grav augmentată de faptul că lumea
iniţială, cea de la care s-a plecat, nu mai pote fi nici ea recuperată, ea
pierzându-şi deasemenea acea „latură integratoare”, necesară
existenţei. Acesta este în esenţă elementul prim care generează
drama la modul acut, suspendarea aceasta a umanului între două
medii existenţiale diferite, dar ambele intangibile.
Tema poate fi regăsită bunăoară în Călătorie în jurul satului
natal 126 . Atât Mituţa, cât şi Tudor resimt criza aceasta. În sat nu s-ar
mai putea întoarce niciunul, iar oraşul este dezolant, haotic, obositor.
Proza mai sus pomenită prezintă, din punct de vedere
naratoric, un element de interes. Este vorba despre apariţia naşteptată
a naratorului. Am spus apariţia neaşteptată. Ei bine, nu tocmai.
Intrarea în scenă a povestitorului însuşi este totuşi, subtil anunţată.
Căutând camera lui Jonny, Genoveva aude: „Dintr-o cameră se aude
muzică, din alta un zgomot de maşină de scris.” 127 Cititorul îşi va da
seama, mai târziu, că este vorba de tocmai camera naratorului, iar
maşina de scris este tocmai cea la care este scrisă această proză.
Apoi, peste alte câteva pagini, „Stau în faţa maşinii de scris şi mă
gândesc la la prezenta povestire.” 128 Şi, ca şi cum asta nu ar fi
deajuns, naratorul primeşte vizita vecinului său de palier, Jonny.
(Fapt care îl transformă pe narator şi în personaj! Personaj care prin
acţiunile sale va mai şi influenţa cursul acţiunii). Şi vizitele se tot
repetă. Până când, iritat deja, „povestitorul” va pune punct „idilei”
126 Ibidem, p. 607.
127 Ibidem, p. 617.
128 Ibidem, p. 619.