Filon Verca PARASUTATI ÎN ROMÂNIA VÂNDUTA - Despre demnitate

dispare fara urme. La acestia se mai adaugau si cei ce au scapat la prima
cercetare si nu se mai întorc la casele lor.
Mai ramânea o ultima rezerva, pentru acei ce dispuneau de aur,
galbenii, podoaba fetelor de sarbatori, precum si septelul, pentru munca
câmpului si hrana copiilor. Vând tot, sa scape de prapad. Când însa totul a
fost epuizat… asteptau latul.
Curând, o noua lege, mai diabolica decât celelalte, le taie ultima sansa
de scapare, le grabeste saracia. Este aceea care impunea tuturor posesorilor
de aur, sub orice forma ar fi, sa-l declare autoritatilor. Odata declarat, cu
toate ca ramânea în pastrarea posesorilor, nu mai puteau dispune de el, nu-l
mai puteau înstraina. Cei care se abat si înfrâng legea sunt pasibili de
închisoare, pâna la 20 de ani.
Taranii, care sperau sa mai amâne scadenta, se vad dintr-o data lipsiti
de orice posibilitate de scapare. Decretul lasa un termen de trei luni pentru
aceasta formalitate. Trecut termenul, Securitatea trece la actiune.
Perchezitii, mereu în toiul noptii, pentru a surprinde «infractorii», se
soldeaza cu arestari masive. Multi au mai pastrat câte un cocosel galbui,
pentru zile mai negre. Localurile Securitatii devin neîncapatoare si atunci se
recurge la rechizitionari de case particulare, amenajate în pripa.
Partidul comunist, pepiniera Securitatii, ofera elementele cele mai
zeloase, mai feroce, mereu straini, ca instrumente de tortura.
Cei însarcinati de «clasa muncitoare» sa pedepseasca pe «reactionari»,
se recrutau în prioritate din: evrei, cei mai numerosi, apoi unguri, sârbi,
tigani si…«basarabeni», din acei noi cetateni români, facuti peste noapte,
care nu erau altceva decât rusi deghizati.
România devenise o colonie de alogeni.
Beciurile acestor localuri devin adevarate inchizitii. Strigatele de
durere erau astupate în caldari de apa, când, uneori, termenul fatal punea
capat chinurilor. Peretii izolati pentru zgomot, în lacasuri si ele izolate de
centrele locuite, amortizau strigatele de durere. Ororile savârsite în aceste
pivnite ale mortii depaseau orice imaginatie. Metodele bine studiate de
NKVD-ul sovietic si-au gasit aplicarea ideala pe trupul acestui taran blând,
cuviincios si generos.
Scopul initial al acestor masuri a fost sa constrânga taranii sa accepte
colectivizarea, pentru a crea proletariatul rural. Se crea intentionat acest
climat de teroare, pentru ca taranul însusi, neavând alternativa, sa ceara
colectivizarea agricola.