Filon Verca PARASUTATI ÎN ROMÂNIA VÂNDUTA - Despre demnitate

Ne-am strâns, pe rând, în brate, pentru ultima data si, dupa miezul
noptii, iau calea întoarsa, împacat si plin de sperante.
În urma, focul sacru, al daruirii pentru ideea de neam, nu se va stinge.
El va arde mai mult ca niciodata.
Spiru Blanaru, acest bucovinean refugiat la noi, plin de curaj, de
sacrificiu, va ramâne ca o lumina vie vesnic aprinsa. Dupa un razboi în
Rasarit, unde s-a purtat ca un erou, se întoarce acasa, casa lui de sub Obcine.
Nu pentru mult timp, însa. Rusii l-au gonit, i-au luat totul. Frate de cruce, a
pornit cu toti bucovinenii sa caute o noua casa la cealalta extremitate a tarii,
Banatul ospitalier. Aici a cautat camarazii de ideal si s-a aliniat rândurilor
deja în ordine de bataie. Pentru el, ca si pentru ai lui, lupta nu s-a terminat.
Îsi construieste un camin legionar, luând în casatorie pe fata camaradului
Horascu, seful plasei Teregova. Casa lor se gasea pe dealurile Domasnei.
Aici l-am gasit în 1945, si epopeea luptei legionare îsi sapa albie alaturi cu
Valea Timisului.
- Camarade Filon! As vrea sa te însotesc o bucata de drum!
Am trait ani de zile momente grele, dar sublime. Ne simteam ca frati
din acelasi lastar.
- Camarade Spiru! s-ar putea ca eu sa trec dincolo. D-ta cunosti bine
regiunea si oamenii. Când ne vom întoarce toti, în frunte cu Comandantul,
pentru ultima batalie, sa va gasim pe toti gata de lupta. Sa traiti, însa, pâna
atunci, sa nu va pierdeti speranta. Dumnezeu ne va ajuta, pentru ca luptam
pentru cruce si cauza noastra este dreapta si sfânta.
L-am strâns la piept, ne-am contopit gândurile în aceeasi simtire. Ca o
umbra dispare în întuneric, se întoarce la ai lui, la banatenii lui, care l-au
adoptat, l-au iubit.
Dumnezeu a decis altcum. Vremile si-au schimbat cursul.
Am aflat mai târziu, dupa procesul de la Timisoara.
Împrejurarile sau destinul S-au unit cu grupul Uta–Vernichescu în
primavara si s-au botezat, într-o baie de sânge, împreuna, sa scrie o pagina
de istorie româneasca, una din cele mai sublime.
Eroii se cheama: Spiru Blanaru, Comandor Domasneanu, Smultea din
Teregova, Colonelul Uta, Vernichescu, avocat Ionescu...
Batalia de la Pietrele Albe, acolo unde am poposit la coliba lui Ilie în
ultim pelerinaj, ramâne un simbol de unitate româneasca în fata dusmanului
comun. Jertfa lor se va rasfrânge peste istorie, sa lumineze drumul, singurul
de urmat de generatiile ce vin.