16.02.2015 Views

Filon Verca PARASUTATI ÎN ROMÂNIA VÂNDUTA - Despre demnitate

Filon Verca PARASUTATI ÎN ROMÂNIA VÂNDUTA - Despre demnitate

Filon Verca PARASUTATI ÎN ROMÂNIA VÂNDUTA - Despre demnitate

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

la cules. Izvoarele toate îsi strecoara undele prin iarba livezii. E atâta viata<br />

afara. Pe câmp, lanurile asteapta secerisul. Rodul pamântului îsi asteapta<br />

culegatorii veseli.<br />

Prin usa pivnitei deschise prind o bucata de cer albastru si seninul lui<br />

îmi tulbura inima. O duc apoi cu mine spre întunericul strâmt, o asez drept<br />

capatâi zadarniciei mele.<br />

Nu se poate! Nu se poate! îmi sopteste noaptea dusa. Nu-ti pierde<br />

speranta, îmi striga cerul desfacut spre fundul de piatra.<br />

Mi-am rupt din seninul soarelui, lumina, din racoarea izvoarelor, curaj,<br />

si voi trai doar pentru clipa revederii acolo, la Izvorul Haiducilor. Simteam<br />

cum o parte din Dumnezeu si-a facut lacas în pieptul meu în timp ce usile se<br />

închid în urma.<br />

Nu mai eram singur. Natura toata mi-a batut la usa. M-am strecurat cu<br />

ea afara, pe câmp, pe tarini, spre cararile desisului verde. Asa mi-au alintat<br />

copilaria si mi-au încalzit pribegia.<br />

Grigore ma îndeamna sa intru în celula, sa-mi reiau locul ce mi se<br />

cuvine. În urma, usa cade greu si-mi îngroapa cu ea tot visul. Zidurile ma<br />

prind în cleste, îmi spulbera tarini si vai, livezi si creste înverzite. Eu, din<br />

nou singur, cu dorul lor neîmplinit. Mi-a mai ramas doar ferestruica<br />

zabrelelor, care ma mai leaga de lume.<br />

Mi-e greu, ma apasa întunericul!<br />

— Cuscre! tu ce mai faci Ce planuri îti mai framânta capul<br />

— Ma gândesc acasa!<br />

— Stiu! Tu nu esti singur, ai chipul sotiei si copilei cu tine. Ele îti mai<br />

împrastie gândurile negre!<br />

— Da! Sunt înca la mine! si-mi fac bine!<br />

— Stii la ce ma gândesc S-ar putea sa ne închida într-o buna zi<br />

ferestruica gheretei, sa nu mai putem comunica, sa nu mai stim nimic unul<br />

de altul! Tu cunosti alfabetul Morse<br />

— Îmi pare rau, dar nu-l cunosc si nici nu-i vad utilitatea aici!<br />

— Te înseli! Ne desparte un perete comun si ne-ar putea servi de<br />

comunicare!<br />

— Ai dreptate, dar nu vad cum.<br />

— E simplu! Eu am sa ti-l scriu pe un petec de hârtie cu mina de<br />

creion, lunga de 1 cm, pe care o am de la tine si-l voi ascunde Ia closet, în<br />

spate. Tu ceri sa iesi afara, imediat dupa mine. Îl iei si-l înveti pe de rost.<br />

Nu-i greu!

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!