Filon Verca PARASUTATI ÎN ROMÂNIA VÂNDUTA - Despre demnitate

noaptea adormita. Aud ecoul sunetelor repetate, iar de vale, dusmanul intrat
în panica cum goneste cât îl tin picioarele sa-si salveze hoitul. Trageti,
baieti, trageti mereu! Nu va gânditi la altceva. Pe mine au deja suficiente
argumente sa ma chinuiasca. Curajul vostru îmi va da si mie puteri sa suport
totul.
O voce ma trezeste din meditatie.
— Când te-ai întâlnit ultima data cu Anderca Traian
— Si asta-i tot din «banda mea»
— Nu-l cunosti
— De unde sa-l cunosc
— Ce legatura exista între voi si colonelul Uta
— Am auzit si eu, vorbeste lumea de Uta si Vernichescu, ca s-ar fi
refugiat la padure, dar nimic mai mult. De altfel, ce legatura ar putea fi între
noi si Vernichescu, care a tradat pe fondatorii Miscarii, sau cu Uta, fostul
prefect, care ne-a chinuit pâna la sânge de atâtea ori si a ordonat asasinarea a
trei din camarazii nostri
— Unde crezi ca s-ar putea ascunde
— Vara-i usor de gasit un culcus în desisul padurii!
— Eroi de carnaval! Voi nu va dati seama ca luptati pentru puteri
straine, împotriva poporului muncitor, caruia guvernul nostru se straduieste
atât sa-i schimbe felul de trai
Avea dreptate. Îi va schimba felul de trai în asa masura ca greu îi va fi
sa-si mai revina. Luptam pentru puteri straine! Dar mai streini ca voi de
acest popor, de aspiratiile lui cine mai poate sa fie
— Vom ferici poporul asta, îsi continua el lectia învatata pe din afara,
cu sau fara voia lui, si oricine ne va sta în cale va fi strivit fara mila!
Da! de acest lucru îi cred capabili, fara pic de îndoiala. Biet popor, te
asteapta fericirea jugului, a sclaviei, sub sceptrul terorii rosii.
N-am mai auzit nimic ce spune. Nu mai simt nimic. Revolta m-a
tulburat atât de adânc. «Cu sau fara voia lui», îmi suna sinistru amenintarea.
Mai de graba, fara voia lui.
Nu stiu când m-am întors în celula, ca simt sub mine scândura tare,
care ma trezeste la realitate.
Afara, aud cum un politist povesteste tovarasului lui cele patite la
Caransebes, în munti. Cum au fugit, atacati de partizani, ei, optzeci de
oameni si ca, în fuga, au împuscat un lup, cazut si el în «lupta».
În celula nu era loc de plimbat. Spatiul era prins de scândurile patului.