Filon Verca PARASUTATI ÎN ROMÂNIA VÂNDUTA - Despre demnitate

Credeti în ajutorul american, în slujba caruia v-ati pus Vom avea noi
grija sa nu intervina nimeni în trebile noastre. Care va fi, în fine, sfârsitul
acestor agitatii Ti-o spun eu, veti cadea pe rând, parasiti de stapânii
îndepartati! Nu veti cadea toti acum, noi avem rabdare. Peste un an, doi veti
cadea toti, de asta sa fii sigur. Noi nu te-am cautat pe tine. Nu aveam, înca,
interesul sa te scoatem din padure. Mai mult ne-ai încurcat socotelile. Noi
voiam sa te scoatem cu radacini cu tot, în momentul când erati toti adunati
în regiune, ca sa nu ramâna nimic în urma.
Va cadea si Balanescu, te asigur, fara sa-l cautam. Fara voia noastra,
asa cum ai cazut si tu. Timpul ni-i va aduce pe toti unde esti tu acum. Nu vor
scapa decât aceia care vor trece granita! Pentru a încerca aceasta aventura,
înseamna, însa, a risca pielea mai de vreme. Îti dai seama în ce joc ai intrat
si ca nu mai ai nici o sansa sa scapi din el Un singur lucru te mai poate
scapa de la pedeapsa capitala. Depinde de tine de a sesiza sansa, sansa de a
fi sincer, o data doar. Nu zic ca sinceritatea îti va aduce libertatea, nu! ea-ti
va crea conditiile, într-un viitor mai apropiat. Cânta reste bine sansele care-ti
stau în fata. Vrei sa fii martir Noi îti vom oferi si aceasta ocazie, daca asta
o cauti!
Pe Verca îl asteapta fie un centru de reeducare, fie ca stârvul lui va fi
pescuit în Bega, un necunoscut oarecare si asta cât de curând! Pleaca jos!
Acesta-i ultimul meu cuvânt pe care ti-l mai adresez. Curând voi începe
sa te tratez asa cum o meriti: un criminal ordinar, o sluga nemernica, ce-si
vinde neamul streinilor!
...Ce natie esti tu, îmi venea, pe buzele tremurânde de revolta,
întrebarea În numele carui neam vorbesti si cine ti-a pus pistolul în mâini si
te -a trimis sa transformi în stârvuri o generatie care se opune invadatorului
cu toata pleava de slugi, încarcata în furgoane rosii
Steiner! neam de «muncitor» care-si apara fratii din fabrici, ateliere si
holde!!!
O tacere mi s-a asternut pe suflet. S-a rupt parca ceva din adâncuri.
Atât de jos sa fi cazut neamul acesta, sa îndure atâta obraznicie
Un agent ma ia în primire si ma coboara în beciul întunecat. Usa se
închide în urma cu zgomot si iata-ma singur cu atâtea întrebari. Ce-mi vor
pregati acum
Un aer rece îmi îmbraca tot corpul, învelit doar cu o camasa. O voce
înceata, o soapta, ajunge pâna la mine.
— Cuscre! Cuscre!