Filon Verca PARASUTATI ÎN ROMÂNIA VÂNDUTA - Despre demnitate

mai fi mâine! îsi încheie ea sceptic gândirea.
Încerc sa ma scol dar atâta sedere m-a amortit iar. Reazim talpile de
vatra, dar o puternica durere ma opreste locului. Batrâna, vazând efortul
meu, pleaca si revine repede cu un lighean cu apa rece, invitându-ma sa moi
picioarele pâna la glezne. Dupa un timp, scoate o sticla cu un lichid verzui
si-mi unge picioarele.
- Pâna mâine dimineata nu mai ai nimic!
Ma prind cu mâinile de masa si ma ridic scrâsnind din dinti. Mosul
tocmai intra pe usa, dupa ce a dat ocol casei, sa se convinga el ca nici un
pericol nu ma paste.
- Stai, dl. Filon, ca-ti ajut eu, si ma prinde de subsuori. Ma duce mai
mult pe sus si ma lasa pe dunga patului.
- Da’ usor mai esti, dl. Filon!
- Daca eram mai greu, n-as fi putut sa ies! îi raspund eu, râzând. Nu
cântaream mai mult de 45 de kilograme.
- Noapte buna! Dormi fara grija! Batrâna ramâne acasa!
Vine si maicuta sa vada de am ajuns bine. Curând totul doarme.
Afara, noaptea a racorit aerul. Somnul nu se prinde de mine. O multime
de gânduri ma invadeaza. Ce sa fac Sa-l ascult pe mos Dar, atunci ce s-a
mai ales de coliba noastra din culme Ma asteapta Ion, Nimu, finul Nicolae,
Mitru, nu pot pleca fara sa nu-i vad. Vor pleca, poate, si ei cu mine Nu mai
pot ramâne dupa cele întâmplate. Vom fi vânati ca niste fiare.
Târziu, valul îmi cade pe ochi, taind firul atâtor planuri care se
încâlceau între ele.
Linistea se asterne peste tot. Asa doarme taranul, frânt de munca, sa se
scoale în zori, cu ochii pe cer, sa vada de-i vreme buna. De-i vreme de coasa
sau de padure, la lemne. Cât este el de fericit cu grijile lui marunte dupa el.
Trebuie ca ziua a coborât de mult. Aud, ca prin vis, zgomot pe strada.
Unul, mai aproape însa, le acopera pe toate.
- Buna dimineata, taica!
- Buna, T., dar devreme mai venisi
- Am venit sa iau pe dl. Filon, pe la mine, pâna n-o fi multa lume pe
ulita. Cred ca s-a sculat!
- Nu prea crede! Îi obosit, saracul! Mai lasa-l sa se odihneasca!
Îi auzeam acum limpede. Erau aproape de prispa. Îmi placea sa-i aud
vorbind. Eu ma prefaceam ca dorm, în timp ce ei se sfatuiau.
- Vino mai târziu! Sau, stii ce Lasa-l, ca-l iei deseara, sa mai stea de